▼ Beneficiile și implicațiile sale în medicină, dar și în alte segmente ale societății ni le explică reputatul medic argeșean, cardiologul Adrian Tase
Inteligența artificială sau AI, pe scurt, devine parte din viața noastră, în ciuda controverselor legate de aceasta. Beneficiile sale și implicațiile în medicină, dar și în alte segmente ale societății ni le explică reputatul medic argeșean, cardiologul Adrian Tase, care prezintă atât ipotezele benefice, cât și cele negative.
Apropierea momentului în care inteligența artificială va face parte oficial din viața noastră stârnește dezbateri furtunoase în societate. Avantajele IA sunt incontestabile, dar, așa cum se întâmplă cu orice noutate, există și un grad de suspiciune legat de surprise nedorite, în primul rând de faptul că, prin creșterea nivelului de confort, ființa umană devine mai comodă, fizic și intelectual.
Știm de la managementul schimbării că, în momentul în care se anunță o noutate, există entuziaști care o promovează, sceptici care sunt cuprinși de teamă și incertitudine, și neutri care își mai acordă timp de gândire. Cu fiecare zi, numărul entuziaștilor crește până se atinge masa critică la care schimbarea se poate produce.
IA este de mult timp în atenția cercetătorilor, inclusiv la Universitatea din Pitești, actualmente parte a Universității Politehnice București, unde am participat în fiecare an la simpozioane pe această temă, la care au conferențiat experți din Japonia, SUA și Europa.
Până la introducerea roboților în procesele tehnologice, ne-am obișnuit ca mașinile de spălat rufe sau vase să ne ușureze activitatea sau automobilul să urmeze singur profilul șoselei. În materie de calcul matematic, avem la îndemână aplicații pe telefon; în materie de memorare, roboții ne depășesc ușor, mai ales că principiul „machine learning” stă chiar la baza funcționării acestora.
Roboții înlocuiesc funcțiile mușchilor umani de multă vreme. Ei chiar pot ridica greutăți mult mai mari, activitatea lor fiind în prezent limitată doar în spațiile înguste, gen secția montaj de la fabricile de automobile.
Automobilele cu pilot automat sunt odihnitoare. Totuși mintea umană trebuie să monitorizeze parcursul și corectitudinea manevrelor.
Un moment istoric a fost atunci când IA a învins campionul mondial la șah. Acest lucru se explică prin capacitatea imensă de stocare a informației, în acest caz a tuturor partidelor de șah importante, ca și capacitatea de a alege instant cea mai bună mutare într-o situație dată.
Pe același principiu, al memorării facile a legilor, și al operării elementare cu noțiunile respective, roboții ar putea face curând munca avocaților.
În medicină există deja, inclusiv în România, roboți care efectuează manevre operatorii de mare precizie, deocamdată ghidați de chirurgi.
Aplicațiile în domeniul militar sunt informații clasificate. Să ne imaginăm totuși câteva scenarii.
- Pe frontul de est au pierit până acum peste o jumătate de milion de soldați tineri. Dacă războiul ar fi avut loc peste zece ani, aceste pierderi ar fi fost de jumătate de milion roboți umanoizi.
- În „metroul” din Gaza sau în catacombele combinatului metalurgic Azov, ca să dăm numai două exemple, s-a discutat că pierderile estimate de vieți omenești nu justifică atacul. Dar, dacă soldații ar fi fost roboți umanoizi, pierderile ar fi fost doar de ordin material și războiul ar fi luat o altă turnură.
Oricum, războiul este o realitate accelerată; când vom avea pe câmpul de luptă roboți umanozi, ritmul evenimentelor va fi și mai alert.
În zonele economice Shenzen și Shanghai din China, progresul tehnologic atinge cote care, cu puțin timp în urmă, erau de neimaginat. Acolo vom vedea prima confruntare dintre inteligența artificială și cea umană. Roboții sunt din ce în ce mai inteligenți, în timp ce oamenii sunt din ce în ce mai despiritualizați și dezintelectualizați. Relația dintre cele două populații este sinergică deocamdată. Dar, ce vom face dacă, într-un viitor nu prea îndepărtat, se va pune problema „care pe care”, adică cine preia rolul decizional?
Iar acum, câteva cazuri clinice.
- Un medic cardiolog ia decizia de a aplica un șoc electric extern unui pacient cu cea mai gravă tahiaritmie: „furtuna electrică”. Aparatul setat pe IA nu sesizează în acest caz gravitatea situației, și nu permite încărcarea electrică a padelelor. Medicul trebuie să activeze sistemul manual pentru a putea declanșa șocul electric. Acest delay de câteva secunde ar putea fi fatal pentru viața pacientului.
- Un om a încercat să-și repare robotul la articulația genunchiului, acesta a reacționat bizar și i-a aplicat stăpânului o lovitură fatală, cu membrul de oțel.
- Un autoturism inteligent s-a apropiat pe zebră de un pieton beat care traversa ciudat, a oprit instant și apoi, neavând în memorie un astfel de comportament al pietonului, a accelerat și l-a zdrobit.
În acest moment, utilizarea pe scară largă a IA este iminentă. Tot ce trebuie să facem este să fim pregătiți pentru acest pas tehnologicimens la nivel global. Pe scurt, vom avea mai puține griji cu munca, dar trebuie să fim atenți ca robotul să rămână un asistent credincios și să nu devină un stăpân necruțător.
Subiectul este atât de vast, încât o abordare exhaustivă a sa ar necesita multă cerneală. Promitem însă că vom reveni, pe măsură ce informațiile se vor acumula.
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
