▼ În vârstă de aproape 80 de ani, Mihai Herişanu a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru că a falsificat acte într-un proiect în care a avut calitatea de consultant, după ce a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei.
▼ Împotriva preşedintelui Asociaţiei Fermierilor Agro Argeş, AFIR a declanşat o acţiune în răspundere delictuală, pentru recuperarea banilor europeni obţinuţi în baza documentelor false.
DNA a pus tunurile pe cei care au accesat şi obţinut fonduri europene folosindu-se de acte false! UE are pretenţia ca banii nerambursabili pe care îi oferă beneficiarilor ce doresc să îşi dezvolte afacerile să fie folosiţi în mod corect. Doar că unii români au crezut că pot fenta şi forurile europene, aşa cum ani de zile au reuşit să păcălească statul român. Din acest motiv, o mare parte dintre dosarele de corupţie instrumentate de procurorii DNA vizează acordarea de finanţări pentru businessuri agricole sau pentru dezvoltarea unor afaceri în mediul rural.
► DNA: s-au accesat fonduri AFIR de 140.000 lei cu acte false
Un consultant în proiecte cu finanţare externă, un argeşean aflat la o venerabilă vârstă, s-a trezit anchetat de către Anticorupţie, după ce clienta sa a fost la rândul ei trimisă în judecată pentru obţinerea pe nedrept de bani europeni. În vara anului trecut, procurorii DNA Piteşti i-au trimis în judecată pe Cornel Frujină, fost inspector al APIA Argeş, şi pe Narcisa-Ioana Bucur (fostă Tucă), aceştia fiind acuzaţi că ar fi fraudat fondurile europene cu aproximativ 140.000 lei.
Astfel, în acest dosar procurorii anticorupţie au apreciat că „în perioada 2020-2023, unul dintre inculpați, beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat, ar fi depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) 47 de documente în care erau consemnate date false (facturi, raport de execuție, declarații etc.) pentru a dovedi îndeplinirea condițiilor de eligibilitate în cadrul Măsurii M8/2B/2B – «Sprijin pentru tinerii fermieri». Acționând în această manieră, inculpatul ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 139.905 lei, sumă cu care AFIR s-a constituit parte civilă în cauză.” – după cum se arată în actele acuzării.
În baza acestor argumente, cei doi au fost trimişi în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, toate în formă continuată.
Ancheta procurorilor i-a condus pe aceştia şi către Mihai Herişanu, consultant în elaborarea proiectelor pentru accesarea fondurilor europene din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), care s-a ocupat de întocmirea proiectului cu care Narcisa-Ioana Bucur (fostă Tucă) a obţinut o finanţare de 139.905 lei.
Mihai Herişanu este un septuagenar care se apropie de vârsta de 80 de ani, absolvent al Facultăţii de Mecanică Agricolă din cadrul Politehnicii Bucureşti în anul 1969. Preşedinte al Asociaţiei Fermierilor Agro Argeş, Mihai Herişanu are o experienţă de aproape două decenii în planificarea şi implementarea de proiecte.
CV-ul său şi lista impresionantă de competenţe-cheie relevante în ceea ce priveşte proiectarea şi implementarea investiţiilor în agricultură, precum şi managementul activităţilor agricole, chiar şi în organizarea și susținerea cursurilor de perfecționare, calificare, inițiere în domeniul activităților agricole, şi nici vârsta înaintată nu i-au înduplecat pe procurorii DNA să îl scape de acuzaţii, în condiţiile în care ancheta a relevat faptul că Mihai Herişanu ar fi comis falsuri în ceea ce priveşte documentele pe baza cărora Narcisa-Ioana Bucur a obţinut finanţarea europeană.
► A încheiat cu procurorii DNA acord de recunoaştere a vinovăţiei
Pus în faţa probelor, Mihai Herişanu a recunoscut acuzaţiile care i s-au adus şi a ales să încheie cu procurorii DNA un acord de recunoaştere a vinovăţiei, ce a fost validat de către instanţă în data de 13 februarie 2024.
Potrivit acestuia, Mihai Herişanu a admis că se face vinovat de două infracţiuni: pe de o parte, complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei şi, pe de altă parte, fals material în înscrisuri oficiale – „în raport de copiile certificate, datate 12.01.2022, ale unor file din registrul agricol al Primăriei comunei Domneşti aferent perioadei 2020-2023, poziţia 9, pentru Tucă Narcisa-Ioana PFA”.
Pentru cele două capete de acuzare, Mihai Herişanu a acceptat o pedeapsă de 1 an şi 7 luni de închisoare cu suspendare, rezultată în urma contopirii. De asemenea, bătrânul consultant va efectua muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Direcției de Sănătate Publică Argeş sau al Inspectoratului Şcolar Județean Argeş. Totodată, instanţa a dispus desfiinţarea înscrisurilor oficiale falsificate de către consultant, „respectiv copiile certificate datate 12.01.2022 – ale unor file din registrul agricol al Primăriei comunei Domneşti aferent perioadei 2020 – 2023, poziţia 9, pentru Tucă Narcisa-Ioana PFA.”
► AFIR vrea să recupereze banii europeni primiţi necuvenit
În ceea ce priveşte acţiunea civilă, aceasta a fost lăsată nesoluţionată, urmând ca instituţiile prejudiciate să se adreseze instanţei. Lucru care, de altfel, s-a şi întâmplat săptămâna trecută, când Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a deschis împotriva consultantului Mihai Herişanu un proces având ca obiect acțiunea în răspundere delictuală, pentru restituirea finanţării comunitare acordate în cuantum de 139.905 lei, conform contractului de finanţare nr. C1920061A114430305747 din 17.05.2019 + dobânzi şi penalităţi.
În ceea ce-i priveşte pe inspectorul APIA Cornel Frujină şi pe beneficiara fondurilor europene despre care DNA susţine că le-a obţinut necuvenit, procesul de corupţie care îi vizează începe săptămâna viitoare, primul termen la instanţa de fond fiind programat pe 23 aprilie, după ce judecătorul de cameră preliminară a respins toate cererile şi excepţiile formulate de cei doi inculpaţi.
DNA Piteşti a prins 20 de apicultori cu mâinile până la cot în borcanul cu miere al banilor europeni
Săptămâna trecută, procurorii DNA Piteşti au finalizat un dosar în care 20 de apicultori din judeţul Vâlcea sunt acuzaţi că ar fi obţinut fonduri europene nerambursabile prin Programul Național Apicol în baza unor documente ori declaraţii false.
În cursul anului 2020, unul dintre inculpați ar fi favorizat obținerea fără drept de către mai multe persoane (printre care și ceilalți 20 de inculpați cercetați în prezenta cauză) a sprijinului financiar oferit de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în cadrul „Programul Național Apicol (…) Achiziționarea de mătci și/sau familii de albine pentru apicultura convențională sau ecologică”, demersuri care ar fi avut ca urmare producerea unui prejudiciu instituției menționate anterior în sumă totală de 470.944 lei.
Concret, inculpatul ar fi pus la dispoziția persoanelor respective un număr de 226 de înscrisuri (facturi, chitanțe, bonuri) prin care ar fi atestat în mod nereal faptul că le-ar fi vândut acestora mai multe familii de albine și mătci. Ulterior, persoanele respective ar fi depus acele documente la APIA în vederea obținerii fondurilor nerambursabile.
În schimbul ajutorului acordat, inculpatul ar fi primit de la beneficiarii programului diverse sume de bani ce ar fi fost achitate acestuia după obținea finanțării. De asemenea, în momentul efectuării controalelor de către lucrătorii APIA, inculpatul ar fi pus la dispoziția persoanelor respective propriii stupi cu albine, pe care i-ar fi inscripționat cu numerele stupinelor beneficiarilor pentru a crea aparența că acestea ar fi fost achiziționate în mod real.” – se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Pitești, a căror rază de operare include atât judeţul Argeş, cât şi Vâlcea.
Ca şi în dosarul din Argeş despre care am relatat mai sus, şi în acest caz procurorii anticorupție au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, nu mai puţin de cinci inculpați recunoscând că au folosit documente sau informaţii false pentru accesarea fondurilor europene.
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Angajat al CJ Argeş – dat afară după ce a „uitat” să anunţe că este inculpat într-un dosar DNA
