Omul de afaceri piteștean Cătălin Gherzan ridică o întrebare simplă și incomodă pentru guvernanți: știm, cu adevărat, unde se duc banii pe care îi plătim în fiecare lună? Fie că este vorba despre amenzi, taxe administrative sau contribuții obligatorii, concluzia lui Gherzan este limpede: românul suportă un volum de obligații fiscale mult mai mare decât îl lasă statul să vadă.
„Dar știți unde se duc amenzile (de orice fel… circulație, penale, date de organele de control pentru te miri ce faptă prevăzută într-o lege modificată…)? Dar știți unde se duc taxele de timbru când se duc? Acele taxe de timbru pentru notariate, instanțe, cereri către organele de stat, pentru n-șpe mii de autorizații și avize… etc.? Normal că știți… unele către bugetul de stat și altele către bugetele locale”, afirmă Gherzan, atrăgând atenția asupra unei realități rareori explicate public: românii nu plătesc doar taxele deja celebre – TVA, impozit pe venit, contribuții sociale – ci și o colecție întreagă de taxe secundare care se acumulează în mod constant.
Acesta subliniază faptul că din salariul net, deja diminuat de taxe și impozite, oamenii mai sunt obligați să acopere și „costuri invizibile”: accize incluse în prețurile produselor, scumpirile în lanț generate de instabilitate fiscală, comisioanele bancare percepute chiar pentru accesarea propriilor bani, taxele administrative necesare pentru orice document, adeverință sau autorizație. Totul, în precondițiile în care guvernul pregătește majorări fiscale suplimentare.
Presiunea fiscală reală asupra oamenilor obișnuiți
„Asta ca să înțelegeți că din salariul primit pentru o lună de muncă nu plătim doar taxe și impozite (care, așa cum știți, vor fi mărite exagerat de mult), accize, TVA, utilități, comisioane bancare pentru retragerea banilor de pe cardul de salariu… etc.”, explică omul de afaceri.
În opinia domniei-sale, românii ajung să trăiască într-un cerc fiscal vicios: plătesc taxe directe, taxe indirecte, taxe ascunse și, pentru că toate cresc, sunt obligați să reducă din ce în ce mai mult cheltuielile pentru propriul nivel de trai. O situație care îi afectează și pe copii, și pe familiile cu venituri medii, și pe angajații din mediul privat.
„Din ce ne rămâne, punem de-o parte pentru zilele negre (ce vor veni) și din restul achităm nevoile noastre și ale copiilor noștri plus mâncarea ce se scumpește proporțional cu scăderea calității ei. Greul tot pe noi…”, conchide Cătălin Gherzan.
Mesajul său pune degetul pe una dintre cele mai sensibile teme ale economiei românești: presiunea fiscală reală asupra oamenilor obișnuiți. O presiune care nu se vede doar în declarațiile oficiale, ci în fiecare factură, în fiecare bon și în fiecare comision bancar.
Pentru omul de afaceri Cătălin Gherzan, problema nu este doar cuantumul acestor obligații, ci lipsa unei discuții sincere cu cetățenii despre cum sunt gestionați banii pe care statul îi colectează aproape din fiecare gest al vieții de zi cu zi.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Cătălin Gherzan: „Legea Nordis pune ordine într-o piață care avea nevoie disperată de transparență!”
