Solstițiul de iarnă marchează momentul exact în care începe iarna astronomică și aduce cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. Pe 21 decembrie, Soarele atinge punctul minim pe cer, iar de atunci zilele vor începe, treptat, să crească. Fenomenul a fost observat și celebrat din cele mai vechi timpuri, dând naștere atât explicațiilor științifice, cât și legendelor și construcțiilor megalitice impresionante din întreaga lume.
Solstițiul de iarnă are loc sâmbătă, 21 decembrie, la ora 17:03, marcând începutul oficial al iernii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Este momentul din an în care ziua este cea mai scurtă, iar noaptea cea mai lungă. În 2026, solstițiul de iarnă va avea loc în 21 decembrie, la 23 h 50 m.
Pentru București, durata zilei scade la doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea ajunge la 15 ore și 10 minute. Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui. De altfel, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, iar la momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.
Cuvântul „solstițiu” înseamnă „soare nemișcat”, sugerând aparenta oprire a Soarelui pe boltă înainte ca zilele să înceapă, treptat, să crească. Din acest moment și până la 21 iunie, durata zilei va crește continuu.
Solstițiul a fascinat omenirea din cele mai vechi timpuri, fiind celebrat prin monumente megalitice precum Stonehenge, în Anglia, sau Newgrange, în Irlanda, și însoțit, în tradiția populară, de mituri și credințe despre noroc și reînnoire.
Foto descriptiv. Sursă foto: pexels.com și astro-urseanu.ro.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
