Cel mai recent sondaj privind intenția de vot arată o realitate care ar trebui să pună serios pe gânduri clasa politică. Deși în ușoară scădere, AUR rămâne pe primul loc în preferințele românilor, la o distanță considerabilă de celelalte partide. Potrivit cercetării Avangarde, 35% dintre români ar vota AUR, în timp ce PSD urcă la 22%, urmat de PNL cu 14% și USR cu 11%. Chiar dacă formațiunea extremistă pierde câteva procente față de lunile anterioare, diferența rămâne una consistentă, de peste 10 puncte procentuale față de următorul clasat.
Pentru omul de afaceri Cătălin Gherzan, aceste cifre nu sunt doar o fotografie de moment, ci un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat. „Faptul că extremismul scade e o veste bună. Dar faptul că rămâne atât de sus e o problemă reală. Nu mai vorbim de un accident electoral, ci de o stare de spirit care persistă”, afirmă antreprenorul argeșean.
În opinia domniei-sale, menținerea AUR la acest nivel arată o nemulțumire profundă în societate, dar și incapacitatea partidelor tradiționale de a recâștiga încrederea electoratului. „Oamenii nu votează neapărat extremismul, votează frustrarea. Problema e că, atunci când această frustrare nu este adresată corect, ea devine combustibil politic pentru cei care promit soluții simple la probleme complicate.”
Gherzan atrage atenția că scăderea lentă a AUR nu trebuie interpretată ca o rezolvare a problemei, ci mai degrabă ca o amânare. „Nu e de ajuns că AUR scade. Important este cu cât și de ce. Dacă scade doar pentru că alții cresc conjunctural, nu am rezolvat nimic. Problema rămâne acolo, latentă.”
Într-un context economic fragil, în care presiunile asupra populației cresc, riscul ca discursul extremist să recâștige teren rămâne ridicat.
„Extremismul nu vine singur. Vine pe fond de insecuritate economică, de neîncredere și de sentimentul că nimeni nu mai controlează lucrurile. Dacă nu răspunzi acestor teme, ele vor continua să crească.”
Omul de afaceri critică și modul în care acest fenomen este tratat în spațiul public, ca o simplă competiție electorală. „Nu e o bătălie de procente, e o bătălie de direcție. România trebuie să aleagă între construcție și spectacol, între responsabilitate și populism.”
Concluzia este una directă: scăderea AUR nu este suficientă pentru a liniști lucrurile. „E bine că scade. Dar e insuficient. Când extremismul rămâne la peste o treime din electorat, nu mai e un semnale o problemă majoră. Iar dacă nu o tratăm serios, o vom plăti.”
Material realizat de redacția Ancheta.
Sursă foto:edita tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
