Elita medicinei românești, reunită la Pitești, la Simpozionul „Carol Davila”
Piteștiul a găzduit cea de-a doua ediție a Simpozionului „Carol Davila”, un eveniment de referință care a reunit personalități marcante din mediul medical, academic și instituțional, din țară și din străinătate. Manifestarea a fost organizată de Marea Lojă Națională a României, sub egida Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, al cărei rector, Viorel Jinga, a deschis seria alocuțiunilor. Evenimentul, desfășurat sub tema „Sănătate și educație”, a inclus prezentări științifice și dezbateri aplicate, susținute de specialiști de top. Din partea organizatorilor a fost prezent și marele maestru MLRN, Excelența Sa Cătălin Viorel Tohăneanu, care a punctat valorile etice ce unesc profesiile liberale în serviciul societății. La simpozion a participat și rectorul Universității Naționale de Științe și Tehnologie Politehnica București, Mihnea Costoiu, prezența sa subliniind direcția tot mai clară de colaborare între medicină și tehnologie. Parteneriatul dintre cele două universități evidențiază nevoia de integrare a expertizei inginerești în dezvoltarea soluțiilor medicale, în contextul provocărilor actuale.
Unul dintre cele mai așteptate momente ale evenimentului a fost intervenția președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu-Remus Moldovan, aflat pentru prima dată în Argeș. Discursul său a fost centrat pe realitățile sistemului de sănătate și pe măsurile concrete adoptate în ultimul an.
„Am auzit că pacientul este în centrul atenției. Vreau să vă spun că așa trebuie să fie. După un an fără opt zile de când am preluat mandatul de președinte al CNAS am constatat că nu este întotdeauna așa. Am constatat că cei care declară asta, furnizorii de servicii medicale, nu o respectă mereu și trebuie să fie mult mai corecți. Pacientul are propriul interes în acest ecosistem, medicul are propriul interes profesional, iar fiecare interes al fiecărei părți este justificat. Dacă avem curajul să spunem lucrurilor pe nume, atunci putem să găsim și soluții potrivite!”, a declarat dr. Horațiu-Remus Moldovan.
Președintele CNAS a subliniat astfel nevoia de echilibru între actorii sistemului și de asumare a realităților din teren, punctând că doar printr-o abordare sinceră pot fi identificate soluții eficiente.
Mai mulți contributori la sistemul de sănătate
„Am spus lucrurilor pe nume în iulie anul trecut, când am arătat că aveam 7 milioane de contribuitori și 19 milioane de beneficiari în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Am schimbat lucrul acesta și nu a fost deloc ușor, iar CNAS, Guvernul și Ministerul au trebuit să explice că schimbarea în sănătate se bazează pe resurse financiare, iar un buget nu are numai cheltuieli, are și venituri. Veniturile susțin cheltuielile și, drept urmare, am inversat proporția celor care contribuie la sistemul de asigurări sociale de sănătate.”, a explicat președintele CNAS.
În continuare, acesta a explicat că măsurile adoptate au vizat creșterea bazei de contribuabili, ceea ce a permis o mai bună echilibrare a sistemului. Astfel, numărul beneficiarilor care nu contribuie a fost redus semnificativ, ajungând la aproximativ 7 milioane, față de 19 milioane anterior.
„Este prima dată în 23 de ani când bugetul FNUASS nu se mai bazează pe transferuri de la bugetul de stat. Este prima dată în 23 de ani când bugetul are perspectivele unui «excedent» bugetar, ca să zicem așa, pentru că niciodată nu putem vorbi de excedent în acest sistem, pentru că avem pe ce să cheltuim toți banii. Problema este cum îi cheltuim?”, a conchis Horațiu-Remus Moldovan.
Declarația a evidențiat o schimbare importantă în finanțarea sistemului, dar și responsabilitatea utilizării eficiente a resurselor disponibile.
Combaterea risipei de fonduri
În același context, președintele CNAS a atras atenția asupra modului în care sunt realizate investițiile în infrastructura medicală, avertizând autoritățile locale să evite alocarea de fonduri către specialități care nu pot fi susținute la nivel local, în lipsa unui volum suficient de cazuri, dând ca exemplu chirurgia cardiovasculară. Acesta a explicat că adaptarea serviciilor la specificul fiecărui nivel medical reprezintă o condiție esențială pentru eficiența sistemului și pentru evitarea risipei de resurse și a ținut să îi liniștească pe cei prezenți anunțând că nu are în plan închiderea de spitale.
Un alt punct important al discursului a vizat rolul medicinei de familie și al prevenției, dar și necesitatea consolidării ambulatoriului de specialitate.
„Dacă vorbim despre medicina de familie, un capitol important este prevenția. Am discutat cu medicii de familie, care au cerut câteva consultații de prevenție în afara normei de bază pe care o au, și le dăm posibilitatea să facă acest lucru și am găsit și resursele financiare în acest sens în a doua parte a acestui an.”, a declarat președintele CNAS.
În ceea ce privește ambulatoriul, acesta a subliniat că, după ani în care s-a discutat despre mutarea accentului dinspre spital către consultațiile în regim ambulatoriu, au fost identificate resursele necesare pentru creșterea finanțării.
„În ceea ce privește ambulatoriul de specialitate, tot vorbim de 15–20 de ani despre inversarea piramidei serviciilor de sănătate, să rezolvăm în ambulator ceea ce trebuie, să evităm internările nejustificate. Am găsit resursele în criza economică și am crescut bugetul ambulatoriului. Nu luăm de altundeva, ci pur și simplu am găsit surse financiare suplimentare prin măsurile pe care le-am luat de extindere a numărului de contribuitori. Astfel, tarifele au fost majorate la 6,50 lei pe serviciu, de la 5 lei, și urmează să fie 8 lei de la 1 ianuarie 2027.”
Totodată, acesta a evidențiat dificultățile în obținerea acestor creșteri bugetare, dar și responsabilitatea furnizorilor de servicii medicale de a reduce internările inutile și de a gestiona eficient cazurile în ambulatoriu.
„Nu a fost deloc ușor să majorăm acest tarif, iar eu am fost unul dintre cei care a pus mandatul pe masă la finele anului, când se vorbea de amânarea majorării, pentru că nu am acceptat să promitem ceva și să nu facem. Dar, le-am spus și medicilor că eu îmi pun pielea în băț pentru ei, iar ei trebuie să rezolve cazurile în ambulator și să nu mai trimită la internare dacă nu este neapărată nevoie.”, a mai adăugat președintele CNAS.
Comparația cu alte țări trebuie să cuprindă și veniturile, pentru a fi relevantă
„V-am dat câteva exemple din activitatea practică din Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care este foarte tehnică, dar este atât de relevantă. Noi ne comparăm cu alte țări. Bine facem, dar când ne comparăm nu doar la cheltuieli trebuie să o facem, ci și la venituri. Bugetul CNAS s-a dublat în ultimii 10 ani, dar tot suntem pe penultimul loc în Europa. Dacă vrem să ne comparăm cu alte țări, trebuie să o facem și din acest punct de vedere. Dacă nu intră banii în sistem, nu avem ce cheltui.”, a mai punctat Horațiu-Remus Moldovan.
Mesajul final a pus accent pe necesitatea consolidării veniturilor sistemului de sănătate, ca premisă esențială pentru orice reformă durabilă.
Simpozionul „Carol Davila” de la Pitești a confirmat, astfel, rolul dialogului între mediul medical, academic și instituțional, într-un moment în care sistemul de sănătate traversează transformări importante și are nevoie de soluții coerente, fundamentate pe realitățile din teren.
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Judecătorul vâlcean Bogdan Mateescu este noul preşedinte al Curţii de Apel Piteşti
