„Aș vrea un bac complet diferit, un examen bazat pe competențe, la alegerea fiecăruia dintre elevi, personalizat” – declara recent ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, într-o perioadă în care bacalaureatul 2022 bate la uşă.
Controverse cu privire la modul în care se dă acest examen au fost dintotdeauna, indiferent dacă acesta s-a susţinut la trei, cinci sau chiar șapte materii. Ba, mai mult, au circulat la un moment dat şi câteva petiţii online cu privire la propunerea de a renunţa definitiv la bacalaureat şi de a se încheia ciclul liceal doar pe baza mediilor obținute în precedenții patru ani de studiu.
În general, specialiştii în educaţie consideră că, cel puţin în România, examenele naționale ar trebui susținute pentru că, fiind corectate și notate de un profesor străin, acestea reprezintă un mijloc de evaluare obiectiv, spre deosebire de notele din timpul liceului, care de multe ori nu reflectă nivelul real de competențe al elevului. Dovadă, diferenţele semnificative care apar între mediile anuale ale absolvenţilor și cele de la bac, nu de puţine ori elevi care terminaseră liceul cu medii peste 8 sau 9 nefiind în stare să ia un amărât de 5 la examen.
În acest context, ne-am propus să vedem cum e la alţii, cu alte cuvinte cum se desfăşoară acest examen în alte ţări şi, în acest sens, am ales să vă prezentăm cum se finalizează învăţământul liceal în cinci state europene, unde există comunităţi importante de români.
FRANŢA. Probă obligatorie la… filozofie
Franţa este ţara care a inventat practic bacalaureatul, în vremea lui Napoleon Bonaparte. Până în anul 2019, elevii din Franța, unde ciclul liceal are doar trei ani, susţineau trei tipuri de bac: „Științific”, „Literar” și „Economic și social”. În urmă cu trei ani, în urma unei reforme educaţionale, sistemul s-a schimbat semnificativ.
Astfel, 40% din nota finală reprezintă un aşa-zis „control continuu”, în vreme ce 60% reprezintă examenul propriu-zis, compus din următoarele probe: franceză oral, filozofie şi două materii denumite „specialităţi”.
Specialităţile sunt materii din afara trunchiului comun, alese de către elevi astfel încât să se potrivească mai bine cu interesele lor pentru învăţământul superior, un fel de materii opţionale, dar care sunt studiate intensiv pe parcursul ultimilor doi ani de liceu, nu mai puţin de 12 ore pe săptămână.
SPANIA. Bac „de nota 14” pentru elevii care vizează facultăţi mai bune
În Spania, ciclul primar are 6 ani, gimnaziul (numit ESO) are 4 ani, iar liceul – 2 ani și se finalizează cu examen de bacalaureat. Notele din timpul liceului au o pondere şi mai mare decât în Franţa, în calculul mediei de absolvire, mai exact 60%, în vreme ce bacul propriu-zis contează doar 40% în nota finală.
Vorbim însă de sisteme educaţionale în care obiectivitatea, profesionalismul şi corectitudinea profesorului în evaluarea elevului la clasă nu sunt puse la îndoială de o aşa manieră cum se întâmplă în multe unităţi de învăţământ din România.
Examenele obligatorii sunt la matematică, limba spaniolă, engleză şi istoria Spaniei, nota maximă totală ce se poate obţine la acestea fiind 10. Pentru că există facultăţi care la admitere pretind diplome de bac „de nota 14”, absolvenţii care vor mai mult susţin examene la disciplinele specifice profilului absolvit (Fase Optativa), precum chimie, fizică, economie etc.
GERMANIA. „Abitur” – varianta nemţească a bacului
Primul, din cei patru ani de liceu, este unul de orientare pentru elevii din Germania, timp în care aceştia îşi aleg materiile pe care vor să le aprofundeze şi să le absolve, alături de 7-10 discipline standard. Sistemul german permite liceenilor să aleagă între şase direcţii de studiu: ştiinţe umaniste şi sociale, matematică şi ştiinte, limbi străine şi muzică. Elevii din Germania dau examen de bacalaureat, numit „Abitur”, numai la disciplinele din profilul ales, mai exact la două materii studiate intensiv şi o a treia probă la o materie standard. Media generală se calculează însă atât pe baza acestui examen, cât şi în funcţie de notele din ultimii doi sau trei ani de studiu.
ITALIA. Proba de limbă italiană durează şase ore!
În Italia, examenul de maturitate are trei probe – două scrise şi una orală.
Prima probă scrisă este la limba şi literatura italiană şi durează şase ore, în vreme ce a doua probă este diferenţiată, în funcţie de profil – similar cu proba profilului de la bacalaureatul românesc, dar cu muuult mai multe opţiuni, circa 20 de materii fiind pe lista disciplinelor de examen la această probă.
Cea de-a treia probă, orală, se desfăşoară sub forma unui colocviu în care elevii sunt evaluaţi de o comisie formată din şapte profesori, din disciplinele studiate. Până acum, ponderea rezultatelor la examenul de maturitate era de 60% în nota finală. Din acest an însă pentru cele trei probe de examen se vor acorda maximum 50 de puncte (limba italiană -15 puncte, proba profilului – 10 puncte, colocviu – 25 de puncte), alte 50 de puncte reprezentând media notelor din liceu.
MAREA BRITANIE. „A-level” – după 13 ani de școală!
După doi ani în care, din cauza pandemiei, nu s-au mai susţinut examene naţionale, iar elevii au primit note pe baza evaluărilor de către profesori, versiunea britanică a bacalaureatului revine anul acesta în format fizic. „A-level” este susţinut de către elevii din Anglia la finalul a 13 ani de şcoală, fiind reper pentru admiterea la facultăţi.
În cadrul celor doi ani de „Sixth Form”, care corespunde ultimilor ani doi ani de liceu (care nu sunt obligatorii), elevii au posibilitatea să aleagă trei sau patru materii de studiu pe care doresc să le aprofundeze şi care vor fi studiate intensiv, circa 10 ore săptămânal fiecare. În principiu, liceenii îşi selectează materiile de studiu în funcţie de profilul facultăţii pe care intenţionează să o urmeze, dintr-o listă generoasă – matematică, istorie, gândire critică, design şi tehnologie etc.
Examenele se susţin în lunile mai-iunie. Elevii primesc calificative care se dau în funcție de rezultatele generale: primii 10% primesc A, următorii 15%, B şi tot aşa, până la ultimii 10% care primesc F – adică Fail, care înseamnă că au picat.
Citiți,de asemenea, pe anchetaonline.ro:
ADMITERE LICEU 2022 ÎN ARGEŞ. Peste 5000 de locuri disponibile în liceele din judeţ
