Într-un moment în care presiunea fiscală, instabilitatea legislativă și birocrația apasă tot mai greu asupra firmelor românești, vocea mediului privat pare, paradoxal, tot mai slabă. Sau, cel puțin, prea puțin auzită.
Omul de afaceri piteștean Cătălin Gherzan atrage atenția asupra unei realități incomode: organizațiile care ar trebui să apere interesele antre- prenorilor nu reușesc să genereze reacții ferme în momentele decisive.
„În timp ce mediul privat din România este sufocat de taxe, birocrație și instabilitate fiscală, multe dintre organizațiile care ar trebui să apere antreprenorii au devenit aproape invizibile exact în momentele decisive.
Confederația Patronală Concordia, prin reprezentanții săi publici precum Dan Șucu, Radu Burnete sau Dragoș Petrescu, vorbește frecvent despre economie și reforme, însă mulți antreprenori consideră că reacțiile concrete împotriva abuzurilor fiscale și a poverii administrative sunt prea slabe și prea prudente.
La fel, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România și lideri precum Florin Jianu sunt criticați de o parte a mediului de afaceri pentru faptul că nu reușesc să coaguleze o mișcare patronală puternică și unită.”
Critica nu se oprește aici. Cătălin Gherzan descrie o ruptură tot mai evidentă între capacitatea de organizare a sectorului bugetar și fragmentarea mediului privat.
„În România, aproape de fiecare dată când apar presiuni publice majore, grevele și protestele vin din zona bugetară. Sistemul de stat știe să se organizeze, să pună presiune și să își negocieze avantajele, iar de multe ori obține majorări salariale sau beneficii suplimentare. În schimb, mediul privat cel care produce, investește, plătește taxe și ține economia în picioare – rămâne fragmentat, fără o coordonare reală și fără lideri suficient de vocali sau de combativi.”
În lipsa unei structuri puternice și coerente, antreprenorii reacționează individual, nu colectiv. Iar asta face ca presiunea asupra decidenților să fie aproape inexistentă.
„Antreprenorii nu ajung în stradă pentru că nu există o structură capabilă să îi mobilizeze cu adevărat. Nu există o conducere patronală care să inspire forță, solidaritate și reacție comună atunci când taxele cresc, când legislația fiscală se schimbă peste noapte sau când firmele românești sunt împinse spre faliment prin decizii incoerente.”
În acest context, dialogul dintre patronate și autorități riscă să rămână unul formal, fără impact real.
„În locul unei opoziții ferme față de taxarea excesivă, controalele sufocante și birocrația agresivă, multe patronate par captive într-un dialog steril și prea comod cu autoritățile. Între timp, firme românești se închid, investițiile sunt amânate, iar antreprenorii ajung să creadă că sunt singuri într-o luptă inegală cu statul.”
Mesajul final este, de fapt, un apel la reconstrucție din interior a mediului de afaceri.
„Mediul privat nu are nevoie doar de conferințe, comunicate și declarații diplomatice. Are nevoie de lideri care să reprezinte cu adevărat interesele celor care muncesc, investesc și creează locuri de muncă. Pentru că fără un mediu privat puternic și solidar, România riscă să devină o economie în care cei care produc sunt tot mai slabi, iar cei care consumă resursele statului devin tot mai puternici.”
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Diana Şoşoacă i-a transmis lui Vladimir Putin: „Românii nu vă urăsc, românii vor pace cu Rusia.!
