▼ Recorduri de afaceri, profituri în creștere, dar și concedieri masive. Cum arată, de fapt, economia care produce miliarde de lei și susține exporturile României?
▼ Cine sunt producătorii care au crescut spectaculos în plină încetinire economică și ce companii au resimțit cel mai puternic criza industriei auto?
Industria producătoare rămâne principalul pilon al economiei argeșene și unul dintre cei mai importanți contributori la PIB-ul și exporturile României. Anul 2025 a pus însă companiile în fața unor provocări majore: încetinirea economiei europene, scăderea comenzilor din industria auto, costurile ridicate cu energia și forța de muncă, presiunile generate de automatizare și incertitudinile legislative. În acest context, bilanțurile financiare arată o economie cu două viteze: în timp ce unii producători – puţini, ce-i drept – au stabilit noi recorduri de afaceri și profit, alții au fost nevoiți să își reducă activitatea, să concedieze personal sau să accepte scăderi importante ale veniturilor.
O nouă analiză economică marca „Ancheta” surprinde atât performanțele, cât și vulnerabilitățile marilor producători din Argeș, conturând direcția în care se îndreaptă una dintre cele mai puternice economii industriale din România.
► Dacia – locomotiva economiei argeșene
Dacă există o companie care definește economia județului Argeș, aceasta este, fără îndoială, Automobile Dacia. De mai bine de jumătate de secol, uzina de la Mioveni reprezintă principalul motor industrial al județului, în jurul acesteia dezvoltându-se una dintre cele mai puternice platforme de producție auto din Europa Centrală și de Est. Zeci de furnizori de componente și subansamble au ales Argeșul tocmai datorită prezenței constructorului de automobile, iar mii de locuri de muncă depind, direct sau indirect, de activitatea de pe platforma de la Mioveni.
Bilanțurile financiare pentru anul 2025 confirmă încă o dată rolul dominant al companiei. Automobile Dacia rămâne liderul incontestabil al industriei de producție din județ, cu o cifră de afaceri de aproape 29,92 miliarde de lei, în creștere cu peste două miliarde de lei față de anul precedent. Profitul net a depășit 629 de milioane de lei, iar compania avea la finalul anului 10.556 de angajați.
Pe aceeași platformă industrială funcționează și Horse România, fosta Renault Mecanique România, divizia specializată în producția de motoare și cutii de viteze. Compania ocupă locul al doilea în clasamentul județean, cu afaceri de 5,46 miliarde de lei și aproape 2.750 de salariați, confirmând importanța strategică a centrului de propulsie de la Mioveni pentru Grupul Renault.
Anul 2025 nu a fost însă lipsit de provocări pentru Dacia. În primele luni, producția uzinei de la Mioveni a fost afectată de calendarul lansării noului SUV Bigster, de mutarea producției modelelor Sandero și Jogger în Maroc și de reducerea temporară a cererii pe unele piețe europene. În plus, întârzierea programului Rabla și contextul dificil din industria auto europeană au influențat ritmul producției. Chiar și în aceste condiții, uzina din Mioveni a produs în 2025 peste 297.000 de automobile, rămânând cea mai importantă fabrică auto din România și unul dintre principalii exportatori ai țării.
Poziţia dominantă a Daciei se reflectă și în structura întregii economii argeșene. Aproape toate marile companii de producție din topul județean activează în industria componentelor auto și furnizează produse pentru constructorul de la Mioveni sau pentru alți mari producători europeni.
► Marile companii argeşene au renunţat la mii de angajaţi
Locul al treilea este ocupat de Lear Corporation România, subsidiara grupului american care produce sisteme electrice și electronice pentru automobile, destinate în totalitate exportului. Deși cifra de afaceri a scăzut de la 1,64 la 1,43 miliarde de lei, compania a revenit pe profit în 2025, după pierderea înregistrată în anul precedent.
O prezență aparte în economia județului este Kärcher – CER Cleaning Equipment, companie care produce aspiratoare și echipamente pentru curățenie. Gigantul german care a intrat pe piața românească în urmă cu peste 15 ani operează trei fabrici în județul Argeș și a investit aproximativ 115 milioane de euro în platforma locală. Rezultatele confirmă succesul strategiei: afaceri de peste 1,21 miliarde de lei și aproape 900 de angajați.
Pe locul al cincilea se află Adient Automotive România, producător de huse și tapițerii pentru scaune auto. Cifra de afaceri a companiei a înregistrat o veritabilă prăbuşire comparativ cu 2024, de la 1,46 miliarde lei coborând sub 982 milioane lei, însă a raportat o îmbunătăţire a profitului, compania cu capital american încheind anul cu un câștig net de peste 13,6 milioane de lei.
Euro Auto Plastic Systems, parte a grupului francez Faurecia care produce panouri de uși, bare de protecție şi alte componente auto a înregistrat una dintre cele mai spectaculoase evoluții din clasament. Cifra de afaceri a depășit 821 milioane de lei – în creştere cu 27,6%, iar profitul aproape s-a triplat, ajungând la peste 90 milioane de lei.
Bamesa Oțel, compania din Topoloveni controlată de investitori din Spania și Japonia care produce semifabricate din oțel destinate în special industriei auto, a depășit 707 milioane de lei, în vreme ce profitul net a urcat la peste 71 de milioane de lei.
Haulotte Argeș, una dintre uzinele importante ale liderului european în producția de platforme pentru lucru la înălțime, traversează o perioadă mai dificilă. Compania a rămas în topul celor mai mari producători din județ, însă a încheiat anul cu pierderi de peste 24 milioane de lei, în contextul scăderii cifrei de afaceri de la 744 de milioane lei la 627 de milioane de lei.
Clasamentul este completat de Caroli Foods, unul dintre cei mai importanți producători de mezeluri din România, și de Leoni Wiring Systems Pitești, producător de cablaje și sisteme electrice pentru industria auto, aflat în prezent sub controlul unui investitor chinez. În timp ce Caroli și-a majorat vânzările până la 626,8 milioane lei, dar a rămas pe pierdere, Leoni a reușit să-și dubleze profitul net (15,8 milioane de lei), în ciuda reducerii cifrei de afaceri (579 milioane de lei faţă de 623 milioane).
Dincolo de evoluția cifrelor de afaceri, anul 2025 a adus și restructurări importante în industria argeșeană. Reducerea cererii din sectorul auto european, accelerarea proceselor de automatizare și presiunile asupra costurilor s-au reflectat în scăderea efectivelor de personal la mai multe dintre cele mai mari companii de producție din județ.
Cele mai semnificative diminuări apar la Lear Corporation România, care a redus numărul angajaților cu peste 1.150 de persoane, Leoni Wiring Systems Pitești, cu aproximativ 600 de salariați mai puțin, și Adient Automotive România, unde efectivul s-a diminuat cu circa 130 de oameni. Chiar și Automobile Dacia a încheiat anul cu peste 400 de angajați mai puțin decât în 2024, în contextul reorganizării unor activități și al creșterii gradului de automatizare, semn că întreaga industrie auto traversează o perioadă de adaptare la noile realități ale pieței.
Privit în ansamblu, clasamentul celor mai puternice companii de producție confirmă dependența economiei argeșene de industria auto. Opt dintre primele zece societăți activează direct în acest sector sau în domenii conexe, ceea ce demonstrează că succesul platformei industriale de la Mioveni continuă să genereze investiții, exporturi și locuri de muncă pentru întregul județ.
► Afacerile lui Gheorghe Badea conduc plutonul companiilor cu evoluții pozitive
Într-un an în care multe companii au resimțit încetinirea economiei europene și dificultățile din industria auto, mai multe firme de producție cu capital românesc din Argeș au continuat să crească, chiar dacă aceste creşteri nu au fost unele spectaculoase. Cel mai puternic grup îi aparține omului de afaceri Gheorghe Badea, unul dintre cei mai respectați antreprenori din județ, cu investiții în producția de componente auto, construcții și turism, inclusiv proiecte importante dezvoltate în zona Transfăgărășanului.
Compania-fanion a grupului este GIC Nosag Metal, cea mai mare firmă de producție cu capital românesc din Argeș. În 2025, societatea a depășit pentru prima dată pragul de 500 de milioane de lei cifră de afaceri, ajungând la 509,6 milioane de lei, iar profitul net aproape s-a triplat, depășind 20 de milioane de lei.
Din grup mai fac parte Subansamble Auto, producător cu aproape 40 de ani de experiență în realizarea cutiilor de viteze și a prizelor de putere, care a depășit 161 de milioane de lei cifră de afaceri, precum și Comefin SA Costești, companie care a revenit pe profit în 2025, după pierderea înregistrată cu un an înainte, continuând totodată să-și majoreze veniturile.
► Businessurile antreprenorilor argeșeni care continuă să crească
O altă companie care a performat într-un context economic dificil este S.I.L.D.V.B Com SA din Berevoești, afacere de familie coordonată de Laurențiu Bădescu. Specializată în producția de piese și componente metalice, compania livrează peste 90% din producție industriei auto, principalul beneficiar fiind Grupul Dacia Renault. În 2025, societatea și-a majorat cifra de afaceri până la aproape 187 de milioane de lei, iar profitul net s-a apropiat de 26 milioane de lei.
Printre cele mai spectaculoase evoluții se numără și cea a Ronera Rubber, companie condusă de Dumitru Radu și specializată în dezvoltarea și producția de articole din cauciuc și mase plastice. Într-o perioadă în care multe firme au înregistrat stagnări sau scăderi, Ronera Rubber a raportat o creștere de aproximativ 26% a cifrei de afaceri, depășind pentru prima dată în istoria companiei pragul de 100 milioane de lei venituri anuale. Totodată, profitul net a urcat la peste 13 milioane de lei, confirmând unul dintre cei mai buni ani din activitatea societății.
Un parcurs constant a avut Prointermed, companie condusă de Adrian Prodănel și lider pe piața producției de folie și ambalaje din polietilenă. Firma și-a păstrat nivelul ridicat al businessului, depășind 53,6 milioane de lei cifră de afaceri, chiar dacă profitul a scăzut uşor, de la 5,4 la 4,9 milioane lei.
New Design Composite, companie din Pitești coordonată de Olimpia Doru, și-a consolidat poziția în piață printr-un amplu proces de modernizare și rebranding. În paralel cu extinderea producției tradiționale, societatea a intrat pe segmentul fertilizanților lichizi pentru agricultură, și-a diversificat gama de rezervoare din poliester armat cu fibră de sticlă și și-a extins rețeaua națională de distribuție. Rezultatele financiare reflectă această strategie, cifra de afaceri depășind 27 milioane de lei, iar profitul apropiindu-se de 2,6 milioane lei.
În industria mobilei, Venus BCLMob, administrată de Daniel și Laviniu Bulf, își păstrează statutul de cel mai important producător de mobilier din județ. Compania a continuat să crească în 2025 din perspectiva cifrei de afaceri care se apropie de 35 milioane lei, deşi profitul aproape că s-a înjumătăţit.
Sectorul tâmplăriei PVC și al geamului termoizolant este reprezentat în topul firmelor argeşene de două companii cu evoluții pozitive. Vi-Fi, condusă de Florin Voinea, și-a majorat afacerile la peste 31,5 milioane de lei, menținând în același timp un nivel constant al profitabilității. La rândul său, Send 92, administrată de Nicolae Durdui, și-a continuat ritmul de dezvoltare, depășind 15 milioane de lei.
► Industria alimentară – între multinaționale și afaceri locale de tradiție
Industria alimentară rămâne unul dintre sectoarele importante ale economiei argeșene, reunind atât grupuri multinaționale care produc pentru piețele din România și din Europa, cât și antreprenori locali care și-au construit în timp branduri puternice. Bilanțurile financiare pentru 2025 arată că cele mai multe dintre companiile reprezentative ale domeniului au continuat să crească, în ciuda presiunilor generate de costurile de producție și de consumul aflat încă sub influența inflației.
La Curtea de Argeș, Dr. Oetker România și Fuchs Condimente, două dintre cele mai importante investiții germane din industria alimentară românească, au raportat cifre în creştere: Dr. Oetker, condusă în România de Ioan Cozma, a depășit în 2025 o cifră de afaceri de 483 milioane de lei și și-a majorat profitul la peste 74 milioane de lei. La rândul său, Fuchs Condimente și-a continuat ritmul de dezvoltare, apropiindu-se de 245 milioane de lei cifră de afaceri și înregistrând un nou avans al profitului.
Cel mai important producător argeșean de preparate din carne cu capital 100% românesc este Radic Star, compania din Ștefănești coordonată de Gheorghe Dicu şi Mihai Ungurenuş, care deține o fabrică modernă și o rețea extinsă de magazine proprii, fiind recunoscută pentru mezelurile și preparatele din carne realizate după rețete tradiționale. În 2025, compania și-a consolidat poziția pe piață, depășind 160 milioane de lei cifră de afaceri – cea mai mare din istoria companiei – și raportând o creștere a profitului cu aproape 2 milioane lei. Mai mult decât atât, compania a operat şi angajări, consolidându-şi echipa cu peste 50 de noi angajaţi şi ajungând astfel la aproape 400 de salariaţi.
În același sector activează și Macro Suin, companie administrată de Cătălin Ene și Sorin Cîrstea, unul dintre principalii producători de carne de porc din județ. Deși cifra de afaceri a înregistrat o scădere în 2025, de la 106,6 milioane lei la 91 milioane lei, profitul aproape s-a dublat, ajungând la 7,2 milioane lei, semn că eficientizarea activității a compensat diminuarea vânzărilor.
O evoluție remarcabilă a avut Haditon Group, companie coordonată de Hadi și Toni Khoury, care operează unul dintre cele mai integrate lanțuri avicole din județ. Societatea cultivă cereale, produce furaje, administrează ferme moderne pentru pui de carne și găini ouătoare și livrează pe piață carne și ouă. Rezultatele financiare confirmă dezvoltarea accelerată a businessului, cifra de afaceri crescând cu peste 50% într-un singur an, de la 44,2 milioane lei la aproape 70 milioane lei.
Un nume consacrat în industria alimentară argeșeană este și Profex Unico din Mărăcineni, companie cu peste trei decenii de activitate, cunoscută în întreaga țară pentru muștarul tradițional comercializat sub brandul „Argeșelu”. Administrată de Nicolae Măgureanu, societatea și-a continuat creșterea în 2025, depășind 25 milioane de lei cifră de afaceri și înregistrând un nou avans al profitului, confirmând că produsele românești cu tradiție își păstrează locul pe o piață tot mai competitivă.
► Companii argeşene afectate de încetinirea economiei
Dacă unii producători argeșeni au raportat creșteri în 2025 – fie ele şi sub nivelul inflaţiei –, există numeroase companii importante care au încheiat anul cu rezultate mai slabe decât în 2024. Reducerea comenzilor din industria auto europeană, temperarea investițiilor și costurile ridicate de producție s-au reflectat în scăderea cifrei de afaceri și, în unele cazuri, a profitului.
O importantă diminuare a veniturilor figurează în dreptul Delta Invest, unul dintre liderii locali în fabricarea produselor injectate din mase plastice și furnizor important pentru industria auto. Compania administrată de Nicolae Movileanu a înregistrat în 2025 o cifră de afaceri de 238,4 milioane de lei, față de 271,7 milioane de lei în anul precedent, în timp ce profitul net s-a redus de la 23,5 milioane la 21,1 milioane de lei.
Un recul important a avut și Pentarom SRL, compania condusă de Toma Lazăr, cel mai mare producător de ambalaje din județ și unul dintre liderii naționali în domeniu. Afacerile au scăzut de la 94,2 milioane de lei în 2024 la 77,1 milioane de lei în 2025, iar profitul net s-a diminuat considerabil, de la aproape 16 milioane la 7,2 milioane de lei, ceea ce reflectă încetinirea cererii din industrie și presiunile asupra costurilor.
În aceeași tendință s-a înscris și Elfi (Con Adimar Group), compania administrată de Adi Constantin și unul dintre cele mai cunoscute branduri argeșene de hârtie igienică, prosoape și șervețele. În 2025, cifra de afaceri a coborât la 58,9 milioane de lei, de la 63,5 milioane de lei în anul anterior, iar profitul net s-a redus de la 5,27 milioane la 3,69 milioane de lei.
Scăderi au fost consemnate și de Setro Metal Grup, companie condusă de Cristinel Nicolescu și recunoscută la nivel național pentru realizarea structurilor metalice industriale și a pieselor de precizie destinate proiectelor energetice și industriale. În 2025, societatea a raportat afaceri de 41,7 milioane de lei, comparativ cu 46,7 milioane de lei în 2024, în timp ce profitul net s-a redus la 504.000 de lei, față de peste un milion de lei în anul precedent.
În industria componentelor auto, VM Comp din Ștefănești, administrată de Nicolae Lecca, producător de elemente din cauciuc, a înregistrat un recul moderat. Cifra de afaceri s-a redus uşor, ajungând la 35,4 milioane de lei, iar profitul net este de trei ori mai mic decât anul trecut, ajungând la 668.000 de lei, pe fondul diminuării comenzilor din industria auto.
Una dintre cele mai accentuate scăderi este cea a companiei Romturingia din Câmpulung, administrată de Stelian Ion și unul dintre cei mai mari producători de caroserii și suprastructuri auto din România. Afacerile s-au redus aproape la jumătate, de la 45,6 milioane de lei în 2024 la 23,1 milioane de lei în 2025, în timp ce profitul net a coborât de la aproape 4 milioane de lei la numai 354.000 de lei.
► De la 700 de angajați la doar 17. Cum a ajuns Francesca Industries o umbră a fostei fabrici
Ann Reeves & Francesca (Francesca Industries), companie administrată de Ovidiu Baciu, a avut o evoluție care reflectă declinul continuu al industriei textile din Argeș, cândva unul dintre cele mai puternice sectoare industriale ale județului. Dacă în anii de vârf fabrica avea aproximativ 700 de angajați, în 2025 efectivul s-a redus la doar 17 salariați, societatea raportând o cifră de afaceri de doar 14,9 milioane de lei.
Odată un gigant al confecțiilor argeșene, Ann Reeves & Francesca SA reflectă declinul lohnului românesc. Scăderea afacerilor a fost dictată de creșterea constantă a salariului minim din România, care a determinat migrarea producției spre Asia. De asemenea, criza retailului stradal din Marea Britanie și presiunea pe prețuri pusă de clienți ca Next sau River Island au sufocat marjele. Totul a fost acutizat de prăbușirea pieței de măști post-pandemie, după investiții de milioane de euro, transformând fabrica într-un birou restrâns de design și logistică.
CONCLUZII
Performanțele marilor producători arată că Argeșul își păstrează statutul de unul dintre cele mai importante centre industriale ale României. Totuși, dependența de industria auto – una dintre principalele vulnerabilităţi – și de evoluția piețelor europene rămâne ridicată, iar diversificarea investițiilor și dezvoltarea altor ramuri productive vor fi esențiale pentru menținerea competitivității economiei locale.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:


















