Numărul aspreților din râul Vâlsan este în scădere, iar datele celei mai recente monitorizări readuc în atenție situația fragilă a celui mai rar pește de apă dulce din Europa. În acest an au fost identificate 150 de exemplare, față de 181 în urmă cu un an.
Aspretele este o specie endemică României și mai poate fi găsit în sălbăticie doar în râul Vâlsan, în județul Argeș.
Potrivit libertatea.ro, între 22 şi 25 septembrie, echipa de ihtiologi a programului „Aspretele Trăieşte”, derulat de Fundaţia Centura Verde în parteneriat cu Fauna & Flora, a realizat monitorizarea anuală a speciei prin pescuit ştiinţific.
Cei 150 de aspreţi au fost identificaţi în 9 dintre cele 21 de staţii de monitorizare, pe circa 10 km de râu.
Din cele 150 de exemplare identificate, 114, adică 76%, se află pe un sector de numai 450 de metri, între un prag de beton care blochează deplasarea peștilor și stația de epurare Brădetu, despre care fundația afirmă că poluează cronic apa.
150 de aspreţi au fost identificaţi în râul Vâlsan la monitorizarea anuală din 22-25 septembrie 2026. 114 dintre ei (76%) trăiesc pe un singur sector de doar 450 de metri – mai puţin de 5% din cei circa 10 km de râu pe care a fost confirmată prezenţa speciei. Aici, aspreţii sunt prinşi între un prag de beton pe care nu-l pot trece şi o staţie de epurare care poluează cronic râul. Soluţii există, dar este o cursă contracronometru”, arată într-un comunicat Fundaţia Centura Verde, iniţiatoare a proiectului „Aspretele Trăieşte” şi condusă de Alex Găvan.
Potrivit Fundației Centura Verde, pragul de beton împiedică deplasarea peștilor, în timp ce stația de epurare nu funcționează în parametri și afectează calitatea apei.
Datele indică o corelație clară între poziția stației de epurare Brădetu și scăderea bruscă a numărului de aspreți în aval de ea. Anul trecut au fost identificați 181 de aspreți; diferența față de anul acesta vine aproape în întregime din aval de stație: în amonte, pe sectorul-nucleu, numărul e practic același, 114 față de 113, iar în aval a scăzut de la 68 la 36. Cei 450 m din amonte de stație reprezintă mai puțin de 5% din lungimea pe care a fost confirmată prezența speciei, dar însumează 76% din toate exemplarele identificate”, arată ihtiologii
O altă problemă semnalată de Fundația Centura Verde este debitul râului. În aval de barajul Vâlsan și de captarea Dobroneagu, debitul ecologic nu este asigurat întotdeauna, ceea ce înseamnă mai puțin habitat pentru o specie care trăieşte doar în ape repezi şi bine oxigenate.
În acest moment, cifrele arată clar legătura dintre distribuția aspretelui și otrăvirea continuă a râului Vâlsan de către stația de epurare, care de mulți ani nu funcționează în parametri. În același timp, statul român are o responsabilitate directă: fără debitul ecologic calculat de INHGA, aspretele nu are nicio șansă. Avem un pește unic în lume, iar râul și comunitatea de pe Valea Vâlsanului au nevoie de vindecare. Dincolo de conservarea unei specii și a unui ecosistem extrem de valoros, vorbim despre o chestiune urgentă de sănătate publică”, a declarat Alex Găvan, conservaționist, președintele Fundației Centura Verde și fondator al proiectului Aspretele Trăiește.
La toate acestea se adaugă și lipsa canalizării în comunele Brăduleț și Mușătești.
La acestea se adaugă lipsa canalizării în comunele Brăduleţ şi Muşăteşti. Iar pentru că majoritatea aspreţilor trăiesc pe un sector scurt de râu, un singur episod catastrofal, cum ar fi o poluare, o viitură sau o perioadă cu debit scăzut, ar putea duce la dispariţia speciei”, avertizează Fundaţia „Centura Verde”.
Președintele Fundației Centura Verde, Alex Găvan, spune că îndepărtarea barierelor artificiale din zona Brădetu este una dintre măsurile care trebuie luate pentru protejarea aspretelui.
Potrivit acestuia, aproape jumătate de milion de euro au fost alocați prin Legea bugetului de stat pe 2026 pentru repunerea în parametri a stației de epurare Brădetu.
O altă măsură esenţială este asigurarea debitului ecologic. Valorile stabilite în 2024 de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), în baza unui studiu comandat de Fundaţie, pot deveni obligatorii prin includerea lor în autorizaţiile de gospodărire a apelor pentru barajul Vâlsan şi captarea Dobroneagu.
Pe 22 septembrie, Fundaţia a depus, în calitate de coordonator, proiectul LIFE ASPRETE – „Conservarea aspretelui şi a habitatului său din râul Vâlsan prin acţiuni integrate de conservare, fundamentate ştiinţific” – spre finanţare prin Programul pentru mediu şi politici climatice (LIFE) al Uniunii Europene.
Proiectul este susținut de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de Administrația Prezidențială, prin Departamentul Climă și Sustenabilitate.
Dacă va fi aprobat de Comisia Europeană, proiectul va include monitorizarea populației, refacerea habitatului, repopularea controlată și realizarea Sanctuarului Aspretelui, o bază pentru cercetare și reproducere în captivitate.
Sanctuarul va fi amplasat în satul Galeşu (comuna Brăduleţ), pe un teren de aproximativ 1,5 ha din situl Natura 2000 Valea Vâlsanului, achiziţionat de Fundaţie pentru acest scop, cu sprijinul Kaufland România.
FOTO: Alex Găvan / Fundaţia Centura Verde
