Doi judecători de la Curtea de Apel Pitești, care au făcut parte din completul ce l-a condamnat pe fostul ministru al Finanțelor Daniel Chițoiu la patru ani de închisoare cu executare, au fost sancționați disciplinar de Consiliul Superior al Magistraturii. Decizia a fost luată joi, 5 noiembrie, după ce Inspecția Judiciară a declanșat o acțiune disciplinară împotriva celor doi magistrați, în legătură cu modul în care au motivat agravarea pedepsei fostului demnitar. (Detalii AICI)
Este vorba despre judecătorii Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu. Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a admis, cu majoritate, acțiunea formulată de Inspecția Judiciară și i-a sancționat pe cei doi magistrați pentru pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Potrivit CSM, Ioan Fundătureanu a fost sancționat cu retrogradarea din gradul profesional de curte de apel în cel de tribunal. În cazul lui Costin Andrei Stancu, CSM a decis diminuarea indemnizației de încadrare brute lunare cu 10%, timp de un an.
Hotărârea pronunțată de Secția pentru judecători în materie disciplinară nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători în termen de 15 zile de la comunicare.
Procesul fostului ministru al Finanțelor a avut loc la Pitești după ce, în 26 decembrie 2019, a fost implicat într-un accident petrecut pe DN7, în comuna Cotmeana, satul Zamfirești, soldat cu moartea a două persoane și rănirea gravă a celei de-a treia.
Judecătoria Pitești l-a condamnat pe Chițoiu la 3 ani de închisoare cu suspendare (Detalii AICI), însă Curtea de Apel Pitești a majorat pedeapsa la 4 ani, cu executare. Fostul ministru a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova, dar, nemulțumit de decizie, a depus o cerere de recurs în casație la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea Supremă i-a respins solicitarea.
În motivarea sancțiunilor, Secția a arătat că nu a analizat dacă majorarea pedepsei lui Chițoiu era justificată, dacă probele au fost corect apreciate sau dacă soluția penală era legală și temeinică. Aceste aspecte țin de activitatea jurisdicțională și nu au făcut obiectul cercetării disciplinare.
CSM a transmis însă că folosirea comportamentului avocaților pentru agravarea pedepsei clientului reprezintă o încălcare conștientă, flagrantă și nescuzabilă a legii, nu o simplă interpretare juridică greșită.
Secția a stabilit, în esență, că agravarea situației penale a inculpatului ca urmare a comportamentului personal al avocatului său reprezintă o încălcare intenționată, nelegală și nescuzabilă a legii, acest lucru fiind fundamentat pe două principii elementare ale dreptului penal: principiul legalității sancțiunii penale și principiul caracterului personal al răspunderii penale. Art. 74 alin. (1) lit. f) din Codul penal permite evaluarea conduitei inculpatului în cursul procesului, nu a comportamentului profesional autonom al apărătorului său.”, se arată în comunicatul CSM
În acest sens, CSM a invocat principiul legalității sancțiunii penale și caracterul personal al răspunderii penale. Au fost avute în vedere atât lucrări de specialitate ale unor profesori de drept, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a instanțelor europene.
Mai exact, au fost menționate hotărârile CEDO în cauzele G.I.E.M. S.R.L. și alții împotriva Italiei, Nikula împotriva Finlandei și Kyprianou împotriva Ciprului, precum și decizii ale Curții Supreme Federale a Germaniei.
Caracterul elementar al principiilor încălcate, lipsa unei justificări privind atribuirea conduitei avocaților inculpatului și faptul că cei doi magistrați și-au menținut poziția și în procedura disciplinară au fost elemente care au susținut concluzia existenței relei-credințe.
Caracterul elementar și necontroversat al principiilor încălcate, utilizarea explicită a conduitei avocaților pentru agravarea pedepsei, absența oricărei justificări privind imputabilitatea personală a acestei conduite inculpatului, precum și poziția celor doi judecători în procedura disciplinară, care au continuat să susțină posibilitatea folosirii comportamentului personal al avocatului pentru agravarea situației juridice a părții pe care o reprezintă, au fundamentat concluzia existenței relei-credințe. Încălcarea constatată a fost apreciată ca fiind vădită, de o gravitate macroscopică, incompatibilă cu exigențele elementare ale exercitării funcției judiciare și imposibil de justificat prin existența unei interpretări juridice alternative.”, se mai arată în comunicatul CSM
Foto: ediția tipărită
