Costin-Andrei Stancu și Ioan Fundătureanu, judecători la Curtea de Apel Pitești, urmează să fie cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară, ca urmare a motivării din dosarul de ucidere din culpă al fostului ministru Daniel Chițoiu, condamnat definitiv, la Pitești, la 4 ani de închisoare cu executare, în ianuarie 2026.
Cei doi judecători consideră că, pe parcursul a cinci ani, fostul ministru ar fi întârziat desfășurarea procesului și ar fi încercat să exercite presiuni asupra completului de judecată, înaintând deseori sesizări la Inspecția Judiciară și cereri de recuzare a completului, totul cu scopul intervenirii prescripției faptelor, în opinia lor.
Rezoluția Inspecției Judiciare vine după ce Curtea Supremă a respins cererea de recurs în casație formulată de inculpatul Daniel Chițoiu, iar pedeapsa dispusă de Curtea de Apel Pitești a fost menținută.
Condamnarea definitivă a fostului ministru
Procesul fostului ministru al Finanțelor a avut loc la Pitești după ce, în 26 decembrie 2019, a fost implicat într-un accident petrecut pe DN7, în comuna Cotmeana, satul Zamfirești, soldat cu moartea a două persoane și rănirea gravă a celei de-a treia. În urma cercetărilor a reieșit că, în timp ce se afla la volanul unui Audi A5, fostul demnitar a intrat pe contrasens, unde a lovit în plin mașina în care se aflau victimele. Judecătoria Pitești l-a condamnat pe Chițoiu la 3 ani de închisoare cu suspendare, însă Curtea de Apel Pitești a majorat pedeapsa la 4 ani, cu executare. Fostul ministru a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova, dar, nemulțumit de decizie, a depus o cerere de recurs în casație la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea Supremă i-a respins solicitarea, chiar dacă un judecător a avut opinie separată.
„Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul Chițoiu Daniel împotriva deciziei penale nr. 3/A din 08 ianuarie 2026, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 11286/280/2020. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă…”, se precizează în decizia din data de 2 iunie 2026. Judecătorul care a avut opinie separată dorea rejudecarea dosarului la Curtea de Apel Pitești doar pentru acuzația de ucidere din culpă, menținând restul hotărârii.
Motivarea care a generat sesizarea
Sentința care l-a trimis la închisoare pe Chițoiu a fost dată în ianuarie 2026, de Curtea de Apel Pitești. În motivarea lor, judecătorii apelului, Costin-Andrei Stancu și Ioan Fundătureanu, au calificat conduita din timpul procesului drept „inacceptabilă”, făcând trimitere la cereri repetate de recuzare și la sesizări adresate Inspecției Judiciare, considerate menite să exercite presiune asupra domniilor lor ca magistrați și să ducă la prelungirea procedurilor până la împlinirea termenului de prescripție:
„La toate acestea se adaugă un comportament procesual al inculpatului (și al apărătorilor acestuia, cum a ținut să precizeze și judecătorul fondului), exhibat în fața primei instanțe, pe care și noi îl socotim a fi inacceptabil. (…) acest comportament procesual, suprapus totuși și pe o schimbare de titular al completului, a dus la o tergiversare nejustificată a cauzei, care a cunoscut o desfășurare timp de aproape cinci ani pe rolul primei instanțe”, scrie în motivarea sentinței.
Tocmai acest paragraf a declanșat reacția avocaților din dosar care au decis să înainteze la Inspecția Judiciară o sesizare pe numele celor doi magistrați ai Curții de Apel Pitești. Unul dintre apărătorii lui Chițoiu, parte a acestei cruciade, este Dan Panțoiu – avocat cu o experiență considerabilă, călit vreme de câteva decenii în războaiele din instanțe.
Avocatul Dan Panțoiu: „Înseamnă că avocații sunt reduși la tăcere. Cum ai făcut o sesizare împotriva unui judecător sau procuror, cum…”
Contactat telefonic, cunoscutul avocat argeșean a explicat de ce au reacționat împotriva celor doi magistrați care sunt cercetați acum de Inspecția Judiciară.
„Împreună cu colegii avocați de la București am făcut sesizări împotriva ambilor judecători: și Costin-Andrei Stancu, și Ioan Fundătureanu. În esență – dacă citiți motivarea pe care au redactat-o cei doi – veți vedea că domnul Fundătureanu și domnul Stancu i-au agravat situația domnului Chițoiu de la 3 ani cu suspendare la 4 ani cu detenție, pe două considerente. Primul din acestea a fost faptul că avocații – exercitând un drept procedural legal de a formula recuzări, de a face plângeri împotriva judecătorului cauzei de fond care nu admitea probe și așa mai departe – au fost considerați ca având o atitudine care nu reprezintă o apărare legitimă, deși ea este permisă de Codul de Procedură Penală. Acesta a fost primul argument pentru majorarea pedepsei. Al doilea argument este faptul că domnul Chițoiu a refuzat să recunoască vinovăția. Este dreptul lui să nu recunoască și este dreptul lui la tăcere. Dânsul a dat declarația în care a spus că nu se consideră vinovat pentru că nu știe cum s-a întâmplat. I s-a refuzat până în ultima cale de atac a apelului o expertiză făcută în mod științific, de către experți consacrați, nu una făcută de cei de la Pitești, care sunt supuși austriecilor.
Ca să motivezi, ca judecător de Curte de Apel, că avocatul a greșit și că nu trebuia să reclame judecătorul fondului… Iar drept dovadă că reclamația noastră a fost întemeiată stă faptul că Inspecția Judiciară a început cercetarea disciplinară împotriva doamnei Mihaela Banu, judecătorul fondului. Asta i-a deranjat pe dumnealor la Curtea de Apel! Au spus că apărarea nu trebuie să facă așa ceva și – drept urmare – coroborat cu refuzul clientului meu nu a recunoaște infracțiunea ce i se imputa – au majorat pedeapsa. Nu se poate o astfel de atitudine! Înseamnă că avocații sunt reduși la tăcere. Cum ai făcut o sesizare împotriva unui judecător sau procuror, cum… Păi în ce țară trăim? Dacă suntem un stat de drept și cu o democrație funcțională, hai să ne manifestăm ca atare. Asta se întâmpla la fond, la Judecătoria Pitești, nicidecum la Curtea de Apel Pitești. De ce i-o fi deranjat pe dumnealor, judecători de Curte de Apel, că noi ne-am exercitat deplin dreptul la apărare, nu știu! N-am înțeles! Probabil au căutat o motivare pentru care au plusat de la 3 ani la 4 ani și l-au trimis la închisoare”, ne-a declarat avocatul Dan Panțoiu.
Inspecția Judiciară a dispus cercetarea disciplinară
Ca urmare a celor sesizate, Inspecția Judiciară a considerat că există indicii că ar fi avut loc o abatere disciplinară și, prin urmare, a dispus cercetarea.
Anunțul a fost făcut chiar de judecătorul Costin-Andrei Stancu, public, pe pagina sa de social-media (Facebook):
„Azi este cea mai tristă zi din cariera de judecător. Am primit rezoluția Inspecției Judiciare prin care s-a dispus exercitarea acțiunii disciplinare împotriva mea pentru cum am interpretat o dispoziție legală. Pe scurt, un inculpat, fost ministru de finanțe, a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă. Articolul 74 alin. 1 lit. f din Codul Penal prevede că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal.”
Judecătorul arată că decizia luată de Curtea de Apel Pitești nu a făcut altceva decât să reconfirme ceea ce au stabilit și alți magistrați înainte de apel. El spune că pedeapsa aplicată a fost una corectă, dovadă fiind faptul că a fost menținută și de Înalta Curte de Casație și Justiție:
„Prima instanță a interpretat această dispoziție legală, considerând că acțiunile inculpatului efectuate prin intermediul avocaților sunt incluse în noțiunea de conduită a inculpatului în cursul procesului penal. În același mod au interpretat dispoziția legală procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și avocatul părților civile.
Inculpatul nu a criticat prin apel această interpretare, astfel că și-a însușit argumentele primei instanțe. În apel am aprobat interpretarea primei instanțe, dar am considerat că se impune majorarea pedepsei cu un an de închisoare. Cu toate că prima instanță, instanța de apel, procurorii și avocatul părților civile au interpretat în același mod dispozițiile art. 74 alin. 1 lit. f din Codul Penal, Inspecția Judiciară a considerat că această interpretare este greșită și a dispus exercitarea acțiunii disciplinare. Întrebarea care se pune: judecătorii mai au dreptul să interpreteze legea? Mai suntem independenți sau, înainte să pronunțăm o soluție, trebuie să întrebăm Inspecția Judiciară?
P.S.: Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul în casație formulat de inculpat”, mai scrie magistratul Curții de Apel Pitești.
Care este procedura legală
Faptul că va începe o cercetare prealabilă nu înseamnă neapărat că cei doi magistrați vor fi sancționați. În fapt, ca practică, Inspecția Judiciară nu poate lua o măsură disciplinară, ci poate doar să înainteze propunerea de sancționare către CSM.
Judecătorul Ion Rebeca, purtător de cuvânt al Curții de Apel Pitești, ne-a explicat care va fi cursul legal al acestei acțiuni:
„Potrivit regulamentului, pentru efectuarea lucrărilor Inspecției Judiciare, acțiunea disciplinară împotriva magistratului se poate exercita de către secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii numai după cercetarea disciplinară prealabilă, efectuată de către Inspecția Judiciară, prin inspectorii judiciari.
În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele care constituie abaterile disciplinare și urmările acestora. Pentru începerea cercetării prealabile, atunci când există indicii că s-a săvârșit o abatere disciplinară, se întocmește o rezoluție de către inspectorul judiciar, care este supusă avizării de către directorul de direcție și confirmării de către inspectorul-șef al Inspecției Judiciare. Împotriva rezoluției, persoana interesată poate formula plângere în termenul prevăzut de lege.
Cercetarea disciplinară prealabilă reprezintă o procedură administrativă nepublică și necontradictorie, care se desfășoară cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale. Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în cel mult 60 de zile de la data dispunerii, termenul putând fi prelungit cu cel mult 30 de zile, motivat. Inspectorul care efectuează cercetarea disciplinară comunică magistratului vizat rezoluția de începere a acesteia, pentru a putea formula apărări și a propune probe. Cercetarea prealabilă se consemnează într-un proces-verbal, iar în termen de 30 de zile de la finalizare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârșită, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție, admiterea sesizării prin exercitarea acțiunii disciplinare. Rezoluția inspectorului judiciar de sesizare pentru exercitarea acțiunii disciplinare este supusă confirmării inspectorului-șef”, a precizat purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Pitești.
Magistratul Costin-Andrei Stancu nu este la prima confruntare cu Inspecția Judiciară
Actuala cercetare disciplinară nu reprezintă primul episod în care judecătorul Costin-Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Pitești, ajunge în atenția Inspecției Judiciare. Dimpotrivă, magistratul a fost protagonistul unuia dintre cele mai controversate și dezbătute dosare disciplinare din sistemul judiciar românesc din ultimii ani, care s-a încheiat definitiv în favoarea sa.
Totul a început în iunie 2021, la scurt timp după pronunțarea unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind mecanismele de protecție a independenței justiției. Într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, judecătorul Costin-Andrei Stancu a aplicat direct jurisprudența CJUE și a apreciat că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu îndeplinește garanțiile necesare pentru a fi compatibilă cu standardele europene privind independența magistraților. Hotărârea sa a devenit rapid subiect de dezbatere națională, fiind considerată prima decizie din România în care un judecător a aplicat în mod direct concluziile CJUE într-o asemenea speță.
La numai câteva zile după pronunțarea soluției, Inspecția Judiciară s-a autosesizat și a declanșat cercetarea disciplinară a magistratului, acesta fiind acuzat că și-ar fi exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Dosarul a stârnit numeroase reacții în mediul juridic, fiind invocat în dezbaterea publică privind limitele libertății judecătorului de a interpreta și aplica dreptul european.
După aproape un an de proceduri, în aprilie 2022, Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acțiunea formulată de Inspecția Judiciară împotriva magistratului piteștean, apreciind că nu sunt întrunite condițiile răspunderii disciplinare. Hotărârea a fost una dintre cele mai disputate ale legislaturii respective a CSM, fiind însoțită de nu mai puțin de șase opinii separate formulate de membrii completului.
Inspecția Judiciară nu a renunțat însă la demers și a atacat soluția la Înalta Curte de Casație și Justiție. În aprilie 2023, instanța supremă a respins definitiv recursul, menținând hotărârea CSM și consfințind victoria magistratului argeșean în disputa cu inspectorii judiciari.
Dosarul privind SIIJ a rămas unul dintre cele mai cunoscute exemple de confruntare dintre un magistrat și Inspecția Judiciară pe tema libertății de interpretare a legii și a raportului dintre dreptul național și dreptul european. Actuala cercetare disciplinară reprezintă, practic, un nou episod într-o relație instituțională tensionată care durează de aproape cinci ani.
Material realizat de Monica Sandu
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
