Un proiect de modificare legii partidelor politice pregătit de Autoritatea Electorală Permanentă aprinde un nou bec roșu în PNL. Și nu unul oarecare. Propunerea AEP stabilește reguli mult mai stricte privind momentul în care modificările aduse statutului unui partid produc efecte juridice, extinde controlul asupra hotărârilor interne și ajunge, în anumite situații, până la sancțiunea extremă a dizolvării partidului.
Iar faptul că președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a ales să explice necesitatea modificării legii invocând explicit actualele litigii din PNL nu a trecut neobservat. Senatorul PNL de Argeș Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului, reacționează și avertizează că, dincolo de situația punctuală a liberalilor, discuția este despre cât de departe poate merge statul în controlarea vieții interne a unor formațiuni politice.
„Dacă normele interne ale unui partid și disputele de Congres ajung să fie tranșate din pixul unei instituții de stat conduse de oameni numiți politic, atunci la ce mai folosește votul membrilor? Astăzi poate fi vizat un partid. Mâine, oricare altul”, afirmă Mihai Coteț.
De la disputa din PNL, la modificarea legii partidelor
Președintele AEP a prezentat proiectul săptămâna trecută și a explicat că una dintre problemele pe care acesta încearcă să le lămurească este momentul de la care modificările statutare produc efecte: imediat după votul Congresului sau numai după înregistrarea și verificarea lor. Țuțuianu a indicat drept exemplu chiar situația PNL, unde hotărârile adoptate la Congresul din 21 iunie au ajuns în instanță, în urma contestațiilor formulate de opozanții lui Ilie Bolojan. Potrivit soluției propuse de AEP, modificarea statutului ar urma să fie înregistrată, verificată din punct de vedere al legalității și abia apoi să poată produce efecte.
Concret, proiectul stabilește că modificările statutului sau ale programului politic intră în vigoare de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Până atunci, partidul ar trebui să funcționeze exclusiv în baza vechiului statut. Și există un articol care ridică serios miza: dacă modificările nu sunt comunicate AEP sau sunt respinse definitiv, iar partidul continuă să acționeze în baza lor, Autoritatea ar urma să dispună dizolvarea formațiunii, considerând că activitatea acesteia a devenit ilicită ori contrară ordinii publice.
Pentru Mihai Coteț, tocmai aici discuția depășește cu mult reglarea unor proceduri administrative. „AEP propune modificarea legii partidelor și ajunge până la sancțiunea extremă a dizolvării unui partid în anumite situații legate de modificarea statutului. Iar președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a ales să invoce explicit chiar situația actuală din PNL pentru a explica necesitatea modificării legii. Aici mie mi se aprinde un bec roșu”, spune senatorul liberal.
„Partidele trebuie să răspundă, în primul rând, în fața membrilor și a alegătorilor”
Proiectul AEP nu exclude controlul instanțelor. Dimpotrivă, actele și hotărârile organelor unui partid ar putea fi contestate în termen de 15 zile, iar instanțele ar verifica legalitatea procedurilor, respectarea statutului și a drepturilor persoanelor interesate. Textul precizează și o limită importantă: judecătorii nu ar putea decide asupra oportunității politice, doctrinei, strategiilor electorale sau aprecierilor politice rezervate prin statut conducerii partidului. Coteț spune însă că trebuie păstrată o graniță foarte clară între controlul legalității, firesc într-un stat de drept, și transformarea unei autorități publice într-un arbitru al vieții interne de partid.
„Partidele trebuie să răspundă, în primul rând, în fața membrilor și a alegătorilor lor. Statul trebuie să vegheze la respectarea legii, nu să dobândească instrumente prin care poate ajunge să arbitreze politic viața internă a partidelor”, afirmă vicepreședintele Senatului.
Liberalul atrage atenția și asupra unui lucru simplu: orice mecanism construit astăzi pentru o anumită situație politică rămâne în legislație și poate fi folosit mâine într-un context complet diferit. „Democrația se apără prin competiție liberă și prin vot, nu prin acordarea unor puteri disproporționate unei instituții conduse politic, care pot ajunge să afecteze însăși existența unui partid. Astăzi poate fi PNL. Mâine poate fi USR, PSD, AUR sau oricine deranjează o majoritate vremelnică”, avertizează Mihai Coteț.
Deocamdată, proiectul prezentat de AEP este doar atât: un proiect. Pentru a produce efecte, propunerile trebuie transformate în legislație, fie printr-o ordonanță adoptată de guvern, fie printr-o lege votată în parlament, unde textul poate fi modificat substanțial. Tocmai de aceea, consideră senatorul liberal, dezbaterea trebuie purtată înainte ca noile instrumente să ajungă în lege.
„Eu cred că aici trebuie trasată o linie foarte clară: statul poate controla legalitatea unui partid, dar nu trebuie să ajungă să-i controleze viața politică. Iar când tocmai situația PNL este folosită pentru justificarea unei asemenea modificări, PNL are obligația să reacționeze. Ferm și imediat”, conchide senatorul PNL Mihai Coteț.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tiparita
