Săptămâna trecută, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș i-a adus la aceeași masă pe cei mai importanți actori ai mediului de afaceri, secretari de stat, șefii administrațiilor locale și județene, conducerea mediului academic și aproape pe toți parlamentarii argeșeni, fiind reprezentanți de la toate partidele. Întâlnirea găzduită de Primăria Pitești a fost moderată de către președintele CCIA Argeș, George Caval, care a venit cu o listă de teme prioritare și s-au purtat discuții pe punctele de interes, din care a reieșit o serie de informații noi atât pentru agenții economici, cât și pentru cetățenii de rând.
Uzina Dacia a solicitat stații de încărcare și infrastructură rutieră
Automobile Dacia a pus în fața celor prezenți o listă cu cinci propuneri de luat în calcul ca priorități pentru perioada următoare. Obiectivele sunt: * drumul expres Pitești Mioveni, care să conecteze direct platforma uzinei cu autostrada A 1, preluând traficul greu; * centura de Vest, care să lege Pitești – Sibiu cu drumul expres Pitești – Craiova; * dezvoltarea rețelei de stații de încărcare pentru vehicule electrice pe DN 73 și A1, dar și în Pitești și Mioveni; * tren metropolitan Pitești – Mioveni; * bretea de acces direct din zona mall Podul Viilor la autostrada A 1, sens către București.
Prezent în sală, directorul Iulian Albu, din cadrul Automobile Dacia, a declarat că ar fi foarte benefică materializarea propunerilor transmise.
Ne interesează foarte mult drumul expres Pitești – Mioveni. Realizarea acestuia ar putea atrage și mai multe proiecte ale Grupului în România, dar și alți investitori. Și stațiile de încărcare pentru vehicule electrice, la fel, prezintă un interes crescut pentru noi. Contați pe sprijinul nostru și noi contăm pe sprijinul dumneavoastră reciproc.”, a transmis Iulian Albu.
Studiul de fezabilitate la drumul expres Pitești – Mioveni începe în mai
Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Iani Popa, a oferit câteva informații noi privind realizarea drumului expres Pitești-Mioveni, proiect care a intrat sub tutela Consiliului Județean Argeș.
Ca elemente de interes, în noul proiect va fi inclusă o extindere de 4 km, cunoscută sub numele de centura Mioveni, care va asigura legătura cu Piteștiul. Pot să vă dau un calendar estimat pentru sectorul Pitești – Mioveni și anume: semnarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate este posibil a fi făcută în mai 2023, iar termenul de elaborare este de 18 luni, ceea ce înseamnă că se va finaliza în 2024.”, a explicat secretarul de stat, liberalul Iani Popa.
Despre trenul metropolitan care leagă municipiul Pitești de orașul constructorilor de mașini a oferit detalii edilul Cristian Gentea. „Pentru trenul metropolitan am aprobat studiul de oportunitate și am prevăzut bani în buget pentru studiul de fezabilitate.”, a afirmat acesta.
Lărgire Calea Drăgășani la 4 benzi
Pe lista de discuții înaintată de CCIA Argeș se afla o soluție ce viza decongestionarea traficului în cartierele Trivale, Exercițiu, Craiovei. Aceasta constă într-o arteră care să plece din zona Capitol (ieșirea spre Drăgășani), pe lângă actuala groapă de gunoi, până la sensul giratoriu de la Majestic (drumul spre Albota, Craiova, respectiv Auchan, Bradu – A1). „Avem ofertă de donație de 8ha pentru a veni cu un drum pe 4 benzi pe Calea Drăgășani. Am prevăzut deja bani pentru proiectare și vom căuta soluții să venim cu 4 benzi și pe Victor Slăvescu, unde o să venim și cu un sens giratoriu foarte mare.”, a explicat primarul Cristian Gentea.
Mediul de afaceri cere relocarea rampei de gunoi de la Albota
Managerul GIC Nosag, Silviu Badea, a venit cu o solicitare în premieră ridicată de mediul de afaceri către autoritățile județene.
Ne exprimăm dorința de a reloca rampa ecologică de gunoi de la Albota. Sunt două motive. Primul este legat de disconfort generat de mirosurile care se propagă în anumite zile, în funcție de condițiile meteo, în special la cartierele limitrofe, dar și în oraș. Și al doilea de blocajul pe care această groapă îl induce, prin regulamentul de protecție sanitară, ce prevede acel 1km rază în jurul gropii de gunoi. Am studiat documentele și am constatat că vorbim de o rază de 1,3 km în total, deci groapa afectează o arie de 500ha. Din acestea 200 ha sunt pădure, dar rămân 300 ha care sunt blocate. Închiderea gropii ar crea oportunitatea de a reda aceste terenuri circuitului economic, rezidențial. Ar fi momentul să luăm în discuție această problemă, deși știu că este greu să muți un gard, darămite o groapă de gunoi, însă este normal să spunem lucrurilor pe nume, dacă se poate sau nu așa ceva.”, a explicat omul de afaceri Silviu Badea.
Ion Mînzînă, președintele CJ Argeș, a afirmat că administrația județeană este deschisă la acest subiect și vor analiza ce se poate face.
Așa cum ați spus, deciziile sunt luate în anii trecuți. Suntem exemplu de bune practici pe acest proiect la nivel național. Nu putem spune niciodată «nu se poate», o să analizăm costurile și o să vedem ce putem face în interiorul unei legi foarte strânse, cu limite clare, impuse de UE. Sigur, e acolo și o incoerență: zonă industrială se poate dezvolta, cu anumite condiționări, doar rezidențială, nu.”, a răspuns președintele CJ Argeș.
Afaceristul Gheorghe Badea propune ca o parte din impozit să meargă către localitățile din care provin angajații unei firme
Omul de afaceri Gheorghe Badea a venit cu o propunere pe care a supus-o atenției parlamentarilor și pe care o tot aduce în discuție de vreo 15 ani, după cum a subliniat acesta.
Dau un exemplu. La Bradu, se construiește o uzină cu 700 – 800 de salariați. De la Bradu am doar 7 angajați, restul de la Pitești și din alte localități. Unde se opresc veniturile? La Bradu. Ce merit are Bradu?! Consider că ar fi normal ca un 20 – 30% să rămână în localitatea unde este sediul și restul să se împartă, în funcție de anumiți parametri, la localitățile din care provin angajații. E o treabă de civilizație și de sprijinire a dezvoltării localităților.”, a explicat Gheorghe Badea.
12 trenuri cu hidrogen și la Curtea de Argeș, din 2026
Pentru ruta Pitești – București s-a tot vorbit de trenuri cu hidrogen care să o deservească, însă acum apare și Curtea de Argeș în schemă. Secretarul de stat, Iani Popa, a declarat că municipiul este în cadrul unui proiect-pilot finanțat prin PNRR pentru achiziția de automotoare cu tracțiune electrică pe pile cu hirdogen. Trenurile cu hidrogen vor ajunge și la Curtea de Argeș undeva în 2026.
Direcția de Urbanism – cel mai mare dușman al mediului economic
Printre subiectele abordate a fost și relația dintre agenții economici și instituțiile statului, fiind indicat și „cel mai mare dușman” dintre acestea. „Mediul de afaceri se lovește extraordinar de mult de deconcentrate, respectiv de Agenția de Mediu, Apele Române și Direcția de Urbanism, de la comună până la județ. Nu vă imaginați cum poate o Direcție de Urbanism să blocheze tendințele de dezvoltare ale localității de unde mănâncă o pâine și în care trăiește, fie din neștiință, fie din răutate sau indiferență. Să fim conștienți noi care suntem oameni de decizie că Direcția de Urbanism este un factor extraordinar de important în dezvoltarea județului.”, a semnalat omul de afaceri Gheorghe Badea.
Parc industrial la Bascov
La Bascov există deja o platformă industrială, unde sunt peste 5.000 de angajați și va mai urma una, după cum a anunțat primarul Gheorghe Stancu. „În Planul Urbanistic General avem prevăzută o zonă de 26 de ha, de la Mierlușești, de unde începe autostrada, până la Star Bascov, unde vom dezvolta o zonă industrială. Va fi benefică atât pentru Pitești, cât și pentru localitatea noastră.”, a punctat primarul comunei Bascov.
La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai administrației locale și județene: primarul municipiului Pitești, Cristian Gentea, alături de administratorul public, Lucrețiu Tudor, și de viceprimarii Gelu Tofan și Mihai Mihăilescu, președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, împreună cu vicepreședinții Adrian Bughiu și Marius Nicolaescu, prefectul județului Argeș, Radu Perianu, însoțit de subprefecții Bogdan Minciunescu și Ciprian Neculăescu.
Au participat, de asemenea, primari ai comunelor limitrofe Piteștiului, respectiv Gheorghe Stancu (Bascov), Mihail Rachieru (Budeasa), Nicolae Dascălu (Mărăcineni), primarul municipiului Curtea de Argeș, Constantin Panțurescu, primarii orașelor Mioveni și Ștefănești, Ion Georgescu și Nicolae Velcea. Rectorul Universității din Pitești, Dumitru Chirleșan, a fost, de asemenea, prezent la întâlnire, din partea mediului academic argeșean, alături de prorectorii Viorel Nicolae și Adrian Sămărescu.
Reprezentanții mediului politic au fost senatorii Ovidiu Puiu (rector al Universității „Constantin Brâncoveanu”), Cristina Stocheci, Dănuț Bica și Narcis Mircescu, alături de deputații Simona Bucura-Oprescu (președintele Comisiei pentru administrație publică), Nicolae Pavelescu, Aurel Bălășoiu, Adrian Miuțescu, Ionuț Moșteanu și Mircia Chelaru. A participat la întâlnire și secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ion Popa.
Mediul de afaceri a fost reprezentat de către Gheorghe Badea, de Silviu Badea (GIC) și de Ion Brănescu, vicepreședinte CCIA, alături de Iulian Albu, director adjunct afaceri interne – Dacia, precum și de alți oameni de afaceri din Argeș. Invitați speciali la această întâlnire au fost reprezentanții ADR Sud Muntenia – Liviu Mușat, director general, și Mirela Tache, director economic.
