Scenariul Cutremur la Vidraru. Ce localități ar „rade” barajul? În câte minute?

de | 01.03.2023 21:00 | Din ediția tipărită, Importante, Județean, Lifestyle, Știri

Ai noștri, din Argeș: stați liniștiți, vor să vă panicheze, suntem în siguranță!

 

Directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, dar și profesorul Gheorghe Mărmureanu –  fost director general al Institutului, au avertizat cu privire la consecințele dramatice pe care le-ar putea avea un cutremur similar celui din Turcia. Fără a vrea să panicăm pe cineva, argeșenii s-ar afla, potrivit celor doi, într-un mare pericol, iar acesta se numește… barajul Vidraru. În timp ce Radulian afirmă că o falie tectonică trece chiar prin zona barajului, iar Mărmureanu atrage atenția că am putea asista la „un roi de cutremure” care să migreze exact în această zonă, specialiștii din Argeș susțin că… putem dormi liniștiți și că nu trebuie să luăm în considerare astfel de declarații. Barajele ar fi într-o stare foarte bună, iar șansele de a asista la un dezastru ar fi infime.

 

Mircea Radulian: „Nu este exclus să migreze acest roi de cutremure spre zona Vidraru”

Prezent la o serie de televiziuni centrale, Mircea Radulian – directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, a declarat că barajul Vidraru este situat deasupra unei falii tectonice sau foarte aproape de una.

Mircea Radulian cutremure

În Turcia, a fost bine, pentru că localitățile mari nu au fost situate exact pe falie. Dacă ar fi fost chiar pe falie, chiar dacă erau clădirile bine făcute, nu ai ce să faci la o asemenea forță. Ar fi ceva de neimaginat și care se poate întâmpla în anumite situații. Noi avem, în România, localități construite chiar pe falii, însă faliile sunt mult mai puțin periculoase. Un exemplu care nu e plăcut e că o falie tectonică trece chiar prin zona barajului Vidraru de pe Argeș. Nu știu dacă acesta a fost construit chiar pe falie, dar e foarte aproape și poate să fie o problemă. E o zonă seismică ce poate aduce cutremure peste 6 grade pe scara Richter.“, a declarat Mircea Radulian.

La rândul său, profesorul Gheorghe Mărmureanu afirmă că nu este deloc exclus ca unda de șoc a cutremurelor care au avut loc în ultima perioadă în județul Gorj să „migreze” spre județul vecin, Hunedoara, dar și către barajul Vidraru.

Curbele de cutremur pot migra foarte ușor. Ele pot ajunge rapid în zona Hunedoarei unde în trecut, cam acum 100 de ani, au fost cutremure foarte puternice, cu biserici prăbușite și alte pagube destul de importante. Apoi, nu este exclus să migreze acest roi de cutremure spre dreapta, spre zona Vidraru și chiar spre Sibiu. Și aici există un istoric al seismelor destul de important, care nu este de neglijat. E numai o chestiune de timp până vom afla cum evoluează acest sistem de cutremure din Oltenia.”, a declarat Gheorghe Mărmureanu, pentru adevarul.ro.

Gheorghe Marmureanu cutremure

Reacția vine în contextul în care autoritățile hunedorene au decis evacuarea a 11 blocuri din orașul Aninoasa, după ce expertiza a arătat că „se află în stare avansată de degradare, accentuată în urma cutremurelor din județul Gorj”.

 

„Barajul Vidraru s-a comportat extraordinar la cutremurul din 1977”

Barajul Vidraru se află în directa gestionare a Hidroelectrica, lider în producția de energie electrică și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național. Întrucât, pe căi oficiale, nu se poate discuta decât cu dezlegări de la „centru”, am discutat, neoficial, cu mai multe surse din sistem care au ținut să-i liniștească pe argeșeni.

Barajul Vidraru s-a comportat extraordinar la cutremurul din 1977, nu a avut nicio fisură. Este o construcție masivă din beton, construit să reziste la un cutremur de 8,5 pe scara MSK. Mereu s-au realizat lucrări de urmărire a stării acestuia. Sunt zone expuse la risc, dar barajul Vidraru nu face parte dintre acestea.”, ne-au declarat surse din interiorul Hidroelectrica.

DEVERSARE_result

 

Baraj încercat de avaria gravă din 1974, cutremurul din 1977 și inundațiile din 2014

A fost nevoie de peste 5 ani şi jumătate pentru ridicarea impresionantului edificiu, timp în care s-au realizat volume astronomice de lucrări: s-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.77 milioane mc de roca, s-au turnat 930 de mii de mc de beton şi au fost montate peste 6.000 tone de echipamente electromecanice. Lucrarea a costat 1,47 miliarde lei la acea vreme, iar investiţia a fost amortizată în 28 de ani.

Barajul Vidraru, a cărui construcţie a început în 1961, a necesitat 480.000 mc de beton. Pentru execuţia sa a fost nevoie ca apele să fie deviate printr-o galerie cu diametrul de 5,20 metri, care, la terminarea lucrărilor, a fost amenajată ca golire de fund. Barajul a fost umplut la capacitate abia în luna decembrie 1965, când a luat naştere Lacul de Acumulare Vidraru, și a fost dat în folosinţă în anul 1966. La momentul inaugurării, era al cincilea în Europa şi al nouălea în lume, iar la această oră încă mai este cel mai mare baraj în arc din România.

Barajul Vidraru

Debitul mediu captat, de 19,7 mc/s, este asigurat atât din râul Argeş, cât şi din bazinele învecinate: Topolog, Vâlsan şi Doamnei, prin 10 captări secundare cu galerii subterane în lungime totală de 29 km.

Amplasată la peste 100 m sub nivelul albiei râului Argeş, centrala subterană, supranumită „templul ” amenajării, este o construcţie cu dimensiuni impresionante: 31,70 m înălţime, 67,80 m lungime, 16,70 m lăţime, pentru care s-au excavat aproape trei sferturi de milion de metri cubi de pământ. Turbinele şi generatoarele sale electrice dezvoltă o putere de 61 MVA fiecare şi asigură o producţie de energie, într-un an hidrologic mediu, de 400 GWh.

Chiar dacă a trecut fără nicio fisură prin cutremurul din 1977, barajul Vidraru a înregistrat o avarie gravă în 1974. Potrivit site-ului barajulvidraru.ro, „pe 6 iulie 1974, în jurul orei 12.50 – 13.00 s-au observat scurgeri şi jeturi de apă şi căderi de pietriş pe versant în amonte de vana Johnson, deasupra albiei râului. În circa 15 minute au început să cadă blocuri de stâncă dislocate din versant. S-a produs ruperea galeriei în amonte de vana Johnson, forfecarea galeriei, expulzarea unei porţiuni din masivul muntos de cca. 10.000 m2, expulzarea blindajului metalic în zona de ruptură, ruperea blocului de beton al vanei Johnson, producerea unei viituri artificiale de cca 600 m3/s, distrugerea liniilor de alimentare cu energie electrică a echipajului de manevră a vanelor, distrugerea viaductului de trecere de la piciorul barajului, distrugerea în mai multe puncte, în aval a şoselei, a podurilor, a unor locuinţe. Doi oameni au murit în urma acelei avarii care a durat aproape 6 ore. Spre seară, vana plană a fost deblocată şi închisă prin cădere liberă. Ulterior, lacul a fost golit şi s-au mai constatat eroziuni ale cămăşuielii galeriei, deteriorări la contactul blindaj – beton, eroziuni la priză ca urmare a vacuumului produs de admisia apei, existenţa unui plan de fisurare sub masivul vanei Johnson, defavorabil pentru stabilitate.” Ulterior, a fost efectuate o serie de  remedieri şi consolidări care au prevenit alte posibile avarii.

În 2014, au urmat din nou mari emoții, atunci când, în urma inundațiilor, barajul a ajuns la 98% din nivelul normal de retenţie. Procentul i-a alarmat pe argeșeni, speriaţi de posibilitatea ruperii barajului. Din punctul de vedere al oficialilor Administraţiei Bazinale a Apelor Argeş-Vedea (ABAAV), n-a existat însă un pericol real nici chiar la acel nivel de umplere.

 

O apocalipsă deloc improbabilă!

Și totuși, privind la dezastrul din Turcia, nu ai cum să nu te întrebi ce s-ar întâmpla dacă barajul ar ceda? Iar aici nu e vorba de a panica populația, ci de a o pregăti chiar și pentru acest scenariu. O pregătește cineva? Nu, autoritățile se rezumă doar la a ne liniști și a exclude din ipoteze această variantă, deși nu este deloc improbabilă. Conform „Planului de apărare al Argeşului” împotriva dezastrelor, dacă s-ar întâmpla ca barajul Vidraru să se rupă, zeci de localități ar fi măturate la propriu.

EFECTE cutremure

  • Comuna Arefu ar fi inundată în totalitate într-un minut.
  • Ar urma, în patru minute, comunele Corbeni şi Valea Iaşului.
  • În 13 minute, cele peste 450 de milioane de tone de apă din baraj ar acoperi comuna Albeştii de Argeş. »Viitura de peste 25 de metri înălțime ar ajunge în 20 de minute la Valea Danului şi în Curtea de Argeş.
  • Ar urma să fie acoperite de apă Băiculeşti – în 30 de minute, Merişani – în 41 de minute, Budeasa – în 53 de minute şi Bascov – în 66 de minute.
  • În Piteşti, viitura ar ajunge în 72 de minute, iar valul ar atinge aici 12 metri. Primele inundate ar fi cartierele Găvana, Eremia Grigorescu, Popa Şapcă şi Tudor Vladimirescu.

Avem, așadar, exemplul dezastrului din Turcia, avem o serie de cutremure prin vecini, în Olt, despre care specialiștii spun că ar putea tranzita spre Vidraru, dar autoritățile noastre sunt cât se poate de silențioase. Probabil că, în caz de Doamne ferește, se va merge pe principiul… scapă cine poate.

 

Barajul Râușor creează și el emoții. Nu și autorităților locale. Bogdan David: „Cine face astfel de declarații alarmiste vrea să iasă în evidență”

Nu doar barajul Vidraru îngrijorează, ci și zona seismică Făgăraș-Câmpulung, a doua ca intensitate a cutremurelor după regiunea Vrancea. Cele mai puternice cutremure făgărășene (cu magnitudini în intervalul 5,5-6,5 grade pe scara Richter) s-au produs în subzonele Cumpăna-Piscu Negru (în apropierea barajului Vidraru), depresiunea Loviștei și Câmpulung Muscel. Orașul Câmpulung Muscel este poziționat, la rândul său, pe o falie extrem de periculoasă care, conform unor specialiști locali, poate produce cutremure de până la 9 grade pe scara Richter. Cel mai mare cutremur produs la Câmpulung Muscel, cu o magnitudine estimată în jur de 6,0 grade pe scara Richter, a fost în 1628 și a afectat mănăstirea Negru Vodă. Un seism cu magnitudinea de peste 6 grade a avut loc, tot în această zonă, în 1916.

La nord de Câmpulung, la o distanță de circa 15 km de centrul orașului, se află barajul Râușor cu un un volum de 68 milioane m³. O fisură la barajul Râușor ar inunda comuna Lerești în doar două minute. Apa din Râușor ar ajunge în Câmpulung în 22 de minute. Valul ar lovi apoi comunele Schitu Golești, Mihăiești, Stâlpeni și Țițești. În orașul Mioveni, puhoiul de ape ar ajunge în patru ore de la spargerea barajului Râușor.

Bogdan David

Bogdan David, director al Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea și muscelean de origine, nu este deloc stresat că astfel de scenarii ar putea deveni realitate. Potrivit acestuia, specialiștii care au atras atenția sunt doar niște alarmiști care suferă de… lipsă de atenție.

Nu vreau să comentez astfel de declarații. Mi se par doar niște declarații ca să panicheze lumea. Toate barajele noastre sunt în siguranță, au toate reglemetările și studiile făcute. Se fac măsurători în fiecare an. Eu cred că cine face astfel de declarații alarmiste vrea să iasă în evidență. Poate că sunt specialiști, dar nu au pregătire pe zona hidrotehnică.”, ne-a declarat Bogdan David.

 

Clădirile cu risc seismic, în grija nimănui! Deși era obligat de lege, statul n-a făcut mai nimic!

cutremur -salvatori-romani

Nici prefectul Argeșului, Radu Perianu, nu are încredere în ipotezele alarmiste, dar admite faptul că un cutremur mare este doar o chestiune de timp, nu una de probabilitate. Ca atare, a vrut să vadă în ce măsură administrațiile locale aveau de gând să respecte legea în privința obligativității de a identifica și reabilita clădirile cu risc seismic. Practic, în ianuarie 2023, toate administrațiile publice locale ar fi trebuit să fi rezolvat deja această problemă. Cum trăim în România și asta ne ocupă tooot timpul, anul trecut, prin vară, s-a dat o nouă lege care restartează termenele. Autoritățile au la dispoziție alți patru ani pentru a identifica și a reabilita clădirile cu risc seismic.

Nu că vreau să nu iau în seamă ce spun specialiștii, dar am înțeles că nu poți prezice cutremurele. De fiecare dată când se întâmplă un dezastru undeva, apar cinci-șase specialiști care ne spun ce se va mai întâmpla și, de multe ori, chiar nu se întâmplă ce spun aceștia. Predicția în materie de cutremure e foarte mult ghiceală, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fim pregătiți. Am făcut o adresă către UAT-uri, întrucât există legislație în privința obligativității de a reabilita clădirile cu risc seismic. 1 ianuarie 2023 era termenul prevăzut de fosta lege. În iulie anul trecut, s-a dat o lege care restartează tot și se dau noi termene cu obligații clare către UAT-uri. Într-adevăr, legea s-a dat cu șase luni înainte de expirarea termenelor, dar am vrut să văd dacă autoritățile locale au făcut ceva în toți acești ani. Acestea erau obligate să facă identificarea clădirilor cu risc, expertizarea, panotarea cu gradul de risc în care se află și reabilitarea. Ideea era nu de a arăta cu degetul, ci de a impulsiona autoritățile să treacă la respectarea legii și protejarea cetățenilor. Nu am primit răspunsuri la toate adresele trimise, dar eu sper că scopul intervenției mele a fost atins și că primarii au început să se miște. Potrivit noii legislații, mai sunt patru ani de aici înainte. Există bani gratis, fonduri europene pe care le poți accesa în acest sens. Faci repede proiectul și ți se dau banii. E păcat să nu reabilităm aceste clădiri, cu toate avantajele care decurg de aici. Din cât am discutat cu câțiva primari, deja s-au întrunit comisii care au început să lucreze la identificarea și expertizarea clădirilor, dar și întocmirea proiectelor de finanțare.”, a declarat prefectul Radu Perianu.

Constatăm încă o dată că, atunci când statul nu respectă legea, chiar și când vine vorba de viața oamenilor, nu pățește absolut nimic, termenele sunt împinse cu anii. Nu de același tratament beneficiază simplul cetățean…

 

Spitalele care aduc moartea!

Nu doar la capitolul blocuri de locuințe stăm prost, ci și la capitolul clădiri publice. Spitalele din România nu vor salva morți în caz de cutremur, ci vor produce morți! Un raport realizat de Curtea de Conturi în urma auditului făcut în 2022 la spitalele publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii arată că peste jumătate dintre clădirile în care funcţionează spitalele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii sunt mai vechi de 60 de ani, unele dintre ele fiind construite acum mai bine de un secol. Cu toate acestea, în ultimii nouă ani, Ministerul a direcţionat 75% dintre fondurile investite către aparatură medicală, şi nu către reabilitarea imobilelor, deşi unele riscă să cadă la un cutremur, fiind încadrate în clasa I de risc seismic.

Auditul care a vizat performanţele manageriale în spitalele Ministerului din perioada 2014-2021 arată că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani, iar „aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic”.

cutremure -plan rosu

Nici în ceea ce priveşte siguranţa în caz de incendiu, situaţia în spitalele Ministerului Sănătăţii nu este mai bună. 46% dintre unităţi nu sunt autorizate ISU. Deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate vizează: funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici şi asistente), în special din turele de noapte. otodată, auditorii au constatat că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost destinate cumpărării de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor.

Alocarea fondurilor pentru investiţii nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora”, se arată în auditul Curții de Conturi.

Argeşul are 5 spitale care s-ar dărâma la un seism puternic, iar primul pe lista neagră e chiar Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti.

 

Românii – pregătiți de cutremur cu aplicații

În materie de pregătire în caz de cutremur, pregătirea populației tinde spre zero. În afară de spoturi publicitare anemice plătite cu bani grei și dezbateri tv sporadice, populația e sfătuită să arunce un ochi pe platforma fiipregătit.ro.

Nu este recomandat ca oamenii să sune la 112 pentru că au simțit cutremurul. Ei trebuie să fie conectați, dacă se întâmplă un cutremur cu efecte, vom veni cu mesaje. Mesajele prima dată vin pe ro-alert, dar și pe aplicația DSU pe care am recomandat-o, ea a fost actualizată. Descărcând aplicația DSU poți avea foarte multe informații, inclusiv mesaje transmise din partea noastră. Pe partea cealaltă, ro-alert poate să vină,  după ce s-a produs cutremurul, cu anumite recomandări. Din timp, însă, recomandăm tuturor să intre pe platforma fiipregătit.ro și să vadă ghidurile și ce trebuie să facă înainte de cutremur, în timpul cutremurului și după cutremur. Aceste ghiduri sunt foarte clare. (…) Sunt recomandări foarte valoroase despre cum te pregătești de cutremur, cum îți fixezi mobilierul, cum nu trebuie să pui obiecte grele, de exemplu, deasupra patului. Dulapurile trebuie să fie fixate în perete, nu e suficient doar să le pui, pentru că pot cădea peste tine. Toate astea sunt menționate, sunt lucruri care trebuie știute, nu numai acasă, ci și în instituții, inclusiv spitalele trebuie să aibă atenție mare, să rămână funcționale. Nu-i suficient că un spital este consolidat, trebuie să rămână funcțional.”, a declarat Raed Arafat, la Digi24.

 

 


Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:

<span style="color: #333333;font-size: 14pt">Articol scris de </span><a href="https://anchetaonline.ro/autor/iulia-badulescu/" target="_self">Iulia Bădulescu</a>

Articol scris de Iulia Bădulescu

Jurnalist cu 21 de ani de experiență în presă, fiind specializată pe secțiunile de politică, administrație și pamflet, cu abilități editoriale complexe. Absolvent al Facultății de Jurnalism și Comunicare.

Articole asemănătoare:

Ultimele articole