Ziua de azi este închinată nu numai României, ci artizanului Unirii care a facut posibibil un stat puternic și bine sudat: Alexandru Ioan Cuza.
Urbea Piteștiului, pe atunci un târg provinical, avea să-l primească, cateva luni mai tarziu, în aprilie 1859, în straie de sărbătoare.
Pentru venirea domnitorului autoritățile din târg s-au pregătit din timp și cu migală iar întâmpinarea lui a fost una plină de entuziasm.
Gheorghe Enescu, prezidentul consiliului piteștean de la acea vreme i-a transmis domnitorului un mesaj de întâmpinare:
Prea înălţate Doamne, locuitorii piteşteni aflându-se în deplină sănătate şi de bucurie pentru venirea Domnului lor constituţional în oraşul lor, vă aduc prin organul municipal, felicitaţiile şi urările sale.”
Totodată prezidentul Enescu se pregătise pentru a prezenta starea populaţiei oraşului de la acea dată:
Consiliul vă înfăţişează cu respect, prin alăturatul tablou, starea populaţiei oraşului şi a finanţei acestei municipalităţi…”.
Din arhive aflăm că Piteștiul avea în anul 1859 un număr de 1400 case iar populaţia târgului se ridica la 7.229 locuitori, împărţit în patru văpsele.
Totodată în oraș existau zece biserici ortodoxe, o biserică armenească şi o sinagogă. În ceea ce privește situația școlilor, aflăm că existau șase școli: o școală normală în limba română, două școli particulare unde se studia în limbile germană şi elenă şi un pension de fete unde se învăța în limbile franceză şi germană.
În anul 1859 exista de asemenea și un spital care avea un număr de 30 de paturi.
În arhive se mai menționează și că bugetul municipalităţii la acel moment se ridica la 78.053 lei şi 22 de parale.
Domnitorul Cuza sosise la Pitești la ora 11:00 iar a doua zi, pe 18 aprilie și-a continuat turneul plecând spre Râmnicu Vâlcea.
Piteștiul marcase și anterior acestui episod, mai exact în februarie 1859, un moment legat de intrarea domnitorului Cuza în București.
Administratorul Argeșului de la acea dată stabilise un program pentru ziua de 7 februarie. Protopopul oraşului trebuia să săvârşească un tedeum dimineața la catedrală, acolo unde fuseseră invitaţi amploiaţii statului din Piteşti şi locuitorii care erau îmbrăcați în costume de gală.
În acea zi locuitorii orașului au fost rugați să-și lumineze casele iar tarabele negustorilor trebuiau să rămână închise.
Un alt episod în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a aflat la Pitești, este menționat la data de 18 iunie 1859 când acesta venise de la Câmpulung Muscel.
Și la acel moment administratorul județului Argeș ordona subcârmuirii piteștene ca toți locuitorii din cătunele aflate pe moşia târgului să se organizeze și să aducă un număr de 40 de căruţe cu frunze care trebuiau puse pe pod, şosea și pe străzile principale. De asemenea a cerut și o căruță cu flori de câmp pentru formarea arcurilor de triumf care trebuiau date în primire poliţiștilor.
Totdeodată, veţi trimite chiar astăzi d-lui poliţai 4 căruţe goale ca să astupe cu pietre o groapă ce s-au făcut la podişca de la răscruce”.
Despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad, la data de 20 martie 1820.
Domnitorul a studiat mai întâi la Iași, în pensionul francez al lui Victor Cuenin. A plecat la Paris unde și-a luat bacalaureatul în litere la Sorbona și a studiat timp de doi ani la Facutatea de Drept.
Acesta a fost nevoit să-și întrerupă studiile iar în toamna anului 1837 a intrat în armată, acolo unde devine mai întâi ofițer și apoi ajunge la rangul de colonel.
În anul 1844 Alexandru Ioan Cuza se căsătorește cu Elena Rosetti care neputând să-i ofere urmași i-a crescut pe cei doi fii avuți de soțul ei din relația cu Elena Maria Catargiu-Obrenovic.
Chiar și după moartea acestuia, Elena Cuza i-a rămas devotată și i-a păstrat amintirea vie, nepermițând nimănui să vorbească urât despre el.
Alexandru Ioan Cuza a avut doi băieți, însă nu cu soția sa Elena, ci cu Maria Obrenovici, o frumoasă văduvă din înalta societate, care era mai tânără decât soția lui cu 10 ani.
Cei doi copii a lui Cuza se numeau Alexandru și Dimitrie iar soția colonelului Cuza, Elena, a fost de acord să-i adopte.
Unirea principatelor și reformele lui Cuza
Trebuie amintit momentul Unirii celor două principate care a început practic în anul 1848 atunci când a fost realizată uniunea vamală între Moldova şi Ţara Românească.
Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la data de 5 ianuarie 1859, și al Țării Românești, s-a reușit înfăptuirea Unirii celor două principate la data de 24 ianuarie 1859.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza împreună cu colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu inițiază după Unirea Principatelor, o serie de reforme interne importante, printre care amintim:
– secularizarea averilor mănăstirești în anul 1863,
– reforma agrară în 1864,
– reforma învățământului tot în anul 1864
– reforma justiției în 1864
Trebuie amintite de asemenea și:
– Legea contabilității, Legea consiliilor județene, Codul Penal și Legea instrucțiunii publice, precum și crearea Consiliului de Stat.
– Prima linie de cale ferată din România
– Spitalul „Noul Pantelimon”, sau „Colentina”
– Serviciul poștal modern
– Primul Serviciu de informații românesc.
Abdicarea domnitorului Cuza
O coaliție a partidelor vremii, cunoscută sub numele de „Monstruoasa Coaliție” l-au forțat pe domnitorul Cuza să abdice. Asta s-a întmplat în anul 1866.
În documentul semnat de Alexandru Ioan Cuza, acesta scria:
Eu, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi,11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor.“
Alexandru Ioan Cuza a fost detronat și alungat din țară iar acesta moare, fără să-și mai revadă țara, în anul 1873 la Heidelberg, lângă el fiind în acele momente soția sa Elena.
Înainte de a muri Cuza a precizat că ultima lui dorință este de a fi înmormântat la Ruginoasa, acolo unde a fost înmormântat dar în 1944 rămășițele sale pământești au fost mutate la Curtea de Argeș iar mai apoi, în 1946 au fost mutate din nou la biserica „Trei Ierarhi” din Iași unde se află și în prezent.
Sursa foto: Wikipedia
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
