Parlamentul României a adoptat legea privind prevenirea și combaterea femicidului – un pas pe care, până nu de mult, statul român îl evita sau îl ocolea prin formulări generale despre „violență domestică”. De data aceasta, termenul e spus pe nume, iar cadrul legal vine cu pedepse mai dure și obligații concrete pentru instituții.
Deputata PNL Alina Gorghiu, una dintre inițiatoarele proiectului, a punctat fără echivoc miza acestei legi: nu este doar o schimbare tehnică, ci una de fond, care introduce pentru prima dată în legislația românească recunoașterea femicidului ca formă distinctă de violență.
Dar dincolo de articole de lege și formulări juridice, mesajul politic transmis de Gorghiu a fost unul mult mai simplu și, în același timp, mult mai greu de livrat: ideea că, odată cu această lege, fiecare femeie ar trebui să poată trăi fără frică.
O lege care spune, în sfârșit, lucrurilor pe nume
Noua lege vine cu o serie de prevederi clare: pedepse între 15 și 25 de ani sau chiar închisoare pe viață pentru crimele comise asupra femeilor în contexte de dominație sau control, obligativitatea colectării datelor privind aceste cazuri și introducerea unor instrumente de prevenție. În plus, statul nu mai așteaptă inițiativa victimei în anumite cazuri, ci își asumă rolul activ de investigare, inclusiv în infracțiuni precum violul, tocmai pentru a evita situațiile în care presiunea sau frica reduc la tăcere victimele.
Alina Gorghiu nu este la primul mesaj dur pe această temă. În trecut, ea a reacționat vehement la orice tentativă de relativizare a violenței domestice, criticând public declarațiile considerate ofensatoare sau minimalizatoare la adresa victimelor. Această consecvență nu este întâmplătoare. Tema violenței împotriva femeilor a devenit, în ultimii ani, una dintre puținele zone în care discursul politic încearcă să iasă din registrul abstract și să atingă realități greu de ignorat. Iar Gorghiu a ales să o ducă într-o zonă de vizibilitate maximă.
„Adoptarea legii privind prevenirea și combaterea femicidului nu este doar o victorie legislativă, ci un semnal clar că statul român începe, în sfârșit, să ia în serios siguranța femeilor. Ani de zile, prea multe cazuri de violență au fost tratate cu superficialitate sau cu indiferență. Am văzut victime care nu au fost ascultate, am văzut agresori care au profitat de slăbiciunile sistemului. Această lege schimbă regulile jocului. Pentru prima dată, spunem lucrurilor pe nume și construim un cadru legal care nu doar pedepsește, ci și previne. Statul nu mai poate sta deoparte și nu mai poate aștepta ca victimele să ducă singure această luptă.
Îmi doresc ca, de astăzi înainte, fiecare femeie să știe că nu este singură și că există instrumente reale de protecție. Îmi doresc ca fiecare femeie să poată să trăiască fără teamă și, da, să poată să zâmbească fără să se uite peste umăr. Dar această lege nu este finalul, ci începutul. Urmează partea cea mai grea: aplicarea ei. Iar aici nu mai este loc de jumătăți de măsură.”
Poate cel mai important lucru nu este însă conținutul legii, ci faptul că ea a trecut cu o largă majoritate. Într-un parlament obișnuit mai degrabă cu blocaje și conflicte, adoptarea acestei legi arată că există, încă, teme care pot aduce la aceeași masă partide cu agende diferite.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Foto descriptiv. Sursă foto: FB Alina Gorghiu
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Presiune pentru redeschiderea Transfăgărășanului: Alina Gorghiu cere lucrări accelerate
