Când vezi exemplul carierei politice a Alinei Gorghiu – președinte al Senatului României și președinte al PNL Argeș, dar și exemplul multor altor doamne implicate în viața publică – te întrebi cum de este posibil ca, în 2023, încă să se mai vorbească despre… egalitatea de gen, despre nevoia ca prezența mai consistentă a femeilor pe listele electorale să fie legiferată. Trăim încă într-o societate patriarhală, în care ecourile vremurilor în care cratița era principala responsabilitate a femeilor, încă se mai aud. Alina Gorghiu este una dintre reprezentantele sexului frumos care luptă ca această realitate să se schimbe și nu este deloc ușor să generezi schimbări într-o lume în care bărbații sunt cei care se află la butoane. Vestea bună este că schimbarea paradigmei e doar o chestiune de timp…
Conform numeroaselor ieșiri publice ale președintelui interimar al Senatului, identifici, în mentalitatea domniei sale, câteva elemente cheie pe care o femeie trebuie să le valorifice atunci când își propune să facă o carieră în lumea politică românească: veleități de lider, puterea propriului exemplu, o bună pregătire profesională, anduranță, viziune și muncă 24/24.
A făcut o misiune de credință din promovarea egalității de gen – atât public, cât și din punct de vedere legislativ – devenind una dintre cele mai puternice voci pe această temă care marchează discrepanțele din societatea românească atunci când vine vorba despre șanse similare pentru femei și bărbați.
Echilibrul de gen este testul maturităţii noastre ca stat cu valori europene şi democratice. Dacă statul de drept e bun, dacă democraţia şi libertatea sunt bune, dacă drepturile minorităţilor sunt garantate, atunci – fără doar şi poate- echilibrul de gen este în egală măsură, un principiu la fel de sănătos. Trebuie să recunoaştem: s-au făcut eforturi remarcabile pentru creşterea conştientizării, pentru diminuarea fenomenului discriminării împotriva femeilor, pentru echilibrul de gen, dar schimbările consistente încă se lasă aşteptate. Întrebarea care se pune este… vrem sau nu reprezentare egală în viaţa publică?
Imaginea femeii în politica românească este perfect ilustrată de cifre. La alegerile locale şi judeţene din 2020, numai 22,9% din totalul candidaţilor au fost femei. Din 466 de senatori şi deputaţi, numai 17% sunt femei, o involuţie inacceptabilă, comparativ cu anul 2016, când reprezentarea femeilor în Parlament a atins 19%”
S-a spus că echilibrul de gen în politică şi meritocraţia sunt contradictorii, când ele, de fapt, sunt perfect complementare! Dacă analizăm bine, veţi vedea că prin adoptarea cotelor de gen vom reuşi, de fapt, să stimulăm meritocraţia. Celor care folosesc discursul conform căruia cotele de gen nu promovează competenţa, vreau să le spun că doar competiţia promovează competenţa, dar competiţia este puternică când bazinul de candidaţi este mare. Şi ce bazin de candidaţi este acela când 51% din populaţie are numai o şansă teoretică la candidatură?
Trebuie să conştientizăm că egalitatea de gen, în general, aduce cu sine o societate mai aşezată, mai sănătoasă. Şi sper că, în viitor, vom avea mai multe femei şi în Guvernul României; acum e trist cu numai două. Anul electoral 2024 e aproape. Sper să învăţăm ceva până atunci.”, a explicat, în numeroasele intervenții și proiecte publice pe aceast temă, președintele PNL Argeș.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
