Președintele interimar al Senatului României, Alina Gorghiu a fost prezentă la conferința internațională „Curtea de Conturi a României – 30 de ani de progres spre digitalizare” unde a vorbit despre rolul transformării digitale în auditul sectorului public și necesitatea tot mai mare de a continua implementarea de strategii și politici publice în domeniul e-guvernării.

Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest eveniment important pentru instituția supremă de audit a României. Și apreciez oportunitatea de a împărtăși cu dumneavoastră câteva considerații privind rolul transformării digitale în auditul sectorului public și necesitatea tot mai mare de a continua implementarea de strategii și politici publice în domeniul e-guvernării.

 

Vremurile actuale, complicate, ne-au dovedit că o criză – fie că vorbim de una economică, sanitară sau de securitate – devine un catalizator pentru ca instituțiile publice europene și naționale să propună schimbări și reforme ample în modul lor de funcționare.”

Alina Gorghiu a subliniat faptul că adaptarea rapidă și eficientă la provocările sanitare și geopolitice de ultim moment trebuie realizată conform unei strategii gândite și analizate foarte bine, iar un sector important îl reprezintă intensificarea transformării digitale.

Să ne amintim cum a determinat criza financiară globală din 2008 reforme în spațiul public privind o mai mare transparență și responsabilități în cheltuielile publice. Acum, suntem martori la cum izbucnirea pandemiei de COVID-19 și criza de securitate din Flancul Estic au schimbat întregul modus operandi privind utilizarea tehnologiei informației, a analizei datelor, a securității cibernetice, dar și a creșterii încrederii cetățenilor în utilizarea noilor tehnologii. Sunt exemple care oferă o imagine onestă asupra modului în care s-au făcut pași înainte cu reforme în multe domenii de activitate. Din păcate, aceste reacții nu au venit într-un mod organic, natural și uniform ca o expresie a unei strategii asumate de toți decidenții politici, ci, mai degrabă, ca o reacție la criză, împrumutând bunele practici stabilite de organisme de specialitate internaționale.

 

De aceea, adaptarea rapidă și eficientă la provocările sanitare și geopolitice de ultim moment trebuie realizată conform unei strategii gândite și analizate foarte bine, iar un sector important îl reprezintă intensificarea transformării digitale.”

Președintele interimar al Senatului a precizat faptul că în această perioadă complexă, Curtea de Conturi a României a ținut pasul cu provocările unei societăți românești și europene în continuă schimbare și transformare, facilitând un audit de calitate conform standardelor internaționale.

Felicit Curtea de Conturi pentru că marchează această aniversare frumoasă cu o temă care ar trebui să devină laitmotiv pentru activitatea viitoare a tuturor instituțiilor statului: digitalizare 100%. Dacă ne raportăm la activitatea Instituțiilor Supreme de Audit, în contextul pandemiei, schimbările profunde au fost determinate de nevoia de a folosi noile tehnologii. Într-un interval scurt de timp, au adoptat într-o primă etapă un nou mod de a interacționa la locul de muncă, prin revizuirea conceptului de spațiu fizic de lucru.

 

Adaptarea la “noua normalitate” a continuat mai apoi cu utilizarea tot mai accentuată a tehnologiei informației și a analizei datelor, demers care a facilitat aplicarea în timp real și continuu a tehnicilor de audit. Tot ca o reacție urgentă în fața noilor provocări, s-au realizat progrese semnificative și în raport cu modul în care aceste instituții importante funcționează. Prin consolidarea capacităților și abilităților digitale ale auditorului, Instituțiile Supreme de Audit s-au raliat demersurilor din întreaga lume pentru a realiza și accelera revoluția și transformarea digitală. Promovarea inovației tehnologice în activitatea de audit, împreună cu schimbarea identității auditorilor constituie un impuls pentru schimbarea culturală care se produce treptat în rândul cetățenilor.

 

În această perioadă complexă, Curtea de Conturi a României a ținut pasul cu provocările unei societăți românești și europene în continuă schimbare și transformare, facilitând un audit de calitate conform standardelor internaționale.

 

Mai sunt însă multe de făcut și de pus la punct, dar am încredere că domnul președinte al Curții de Conturi, împreună cu echipa sa, vor continua calea pe care a pornit deja de consolidare, inovare și integrare a celor mai noi tehnologii în procesul de audit.”

În continuare Alina Gorghiu a precizat faptul că România trebuie să recupereze într-un timp scurt decalajul înregistrat faţă de alte ţări pe segmentul digitalizării, o situaţie care este vizibilă mai ales în sectorul public.

Nu e un secret că unele state europene au început demersurile de reformă în domeniul digitalizării încă din anii ’90, iar rezultatele lor de astăzi sunt de invidiat. Au în spate mulți ani de practică. Un privilegiu pe care România nu l-a avut mulți ani de la căderea regimului comunist. Mineriadele violente, instabilitatea politică și lipsa unor reforme sustenabile au influențat negativ atât agenda publică, cât și tranziția către o societate durabilă și digitală. În fapt, digitalizarea nu a constituit o prioritate reală pentru fostele guvernări, iar lipsa unei cooperări și a unui dialog între autoritățile publice, cetățeni și întreprinderi pe subiectul digitalizării se vede foarte clar în decalajul pe care România îl înregistrează comparativ cu alte state membre UE și non-UE. Cum la fel de vizibil este și decalajul de dezvoltare dintre mediul urban și rural și diferența majoră privind digitalizarea între localitați ale aceluiași județ sau între diferite regiuni ale țării.

 

Avem datoria de a recunoaște această realitate. Cu o întârziere în acțiune de peste trei decenii, pentru România, digitalizarea a devenit brusc după 2020 un obiectiv prioritar și necesar, care nu mai poate fi amânat. Este o provocare și o oportunitate, iar investițiile necesită să fie țintite în special asupra infrastructurii digitale și grupurilor vulnerabile.

Președintele Senatului a menționat de asemenea faptul că autoritățile române au alocat 5,97 miliarde de euro pentru proiectele de digitalizare conținute de Planul național de Relansare și Reziliență.

Digitalizarea în România a fost mult timp un vis frumos, dar e momentul să îl și realizăm. Față de alte domenii prioritare pentru România, aici, la digitalizare, cred că strategiile, acțiunile și modificările legislative specifice trebuie să beneficieze de expertiză de cea mai înaltă calitate.

 

Iar susținerea Guvernului condus de premierul Nicolae Ciucă este ceea ce trebuie la acest moment. Să avem în vedere că autoritățile române au alocat 5,97 miliarde de euro – adică 20,5% din valoarea totală- pentru proiectele de digitalizare conținute de Planul național de Relansare și Reziliență.

 

Dar, pentru a avea succes și pentru a combate nivelul redus de digitalizare, nicăieri mai dur decât în sectorul public, trebuie să existe solidaritate.

În încheiere Alina Gorghiu a subliniat faptul că misiunea este una dificilă, trebuie recuperat în cel mai scurt timp decalajul pe segmentul digitalizării.

Eu vă asigur că Senatul României va fi partener la acest efort. Am fost printre primele instituții ale statului care am acționat, imediat după izbucnirea pandemiei, pentru digitalizare. Modificarea Regulamentului, primul meu succes din această legislatură, a fost pentru introducerea Aplicației pentru Gestionarea Înregistrării Proiectelor Legislative – AGIPL –, astfel încât inițiatorii să poată depune, electronic, proiecte legislative. Tot atunci, s-a impus semnătura digitală pentru senatori. În calitate de Președinte interimar al Senatului, voi continua să susțin și să încurajez armonizarea legislației pentru a consolida valorile Uniunii în spațiul digital, centrate pe respectarea principiilor etice, protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private.

 

Misiunea e dificilă: trebuie să recuperăm în cel mai scurt timp decalajul pe segmentul digitalizării. Împreună reușim!

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro