Liniştea a trei importante instituţii publice argeşene a fost tulburată joia trecută de către procurorii anticorupţie. Vestea că DNA a descins la Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, la Consiliul Judeţean Argeş şi Primăria Ştefăneşti s-a răspândit rapid, la scurt timp după ce anchetatorii au pătruns în birourile celor trei instituţii unde veniseră special pentru percheziții.
Pe surse, jurnaliştii au aflat rapid care era scopul vizitei procurorilor, astfel că – la scurt timp – internetul şi televiziunile vuiau de informaţii cu privire la posibile achiziţii suspecte efectuate de către DGASPC Argeş la Ştefăneşti, misterul privind scopul percheziţiilor derulate la nu mai puţin de 21 de locaţii fiind risipit în momentul în care DNA a emis un comunicat în acest sens:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Pitești efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupție, comise în cursul anului 2023, în legătură cu încheierea unor contracte de achiziție publică privind cumpărarea de către o instituție publică a unor locuințe destinate persoanelor vulnerabile.
În cursul zilei de 7 septembrie 2023, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, se efectuează percheziții domiciliare în 21 locații, situate pe raza județului Argeș, din care trei sunt sedii ale unei instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție și din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.” – a transmis DNA.
► Cum a ajuns DGASPC să cumpere case pentru persoanele cu dizabilităţi
România şi-a asumat ca până la sfârşitul anului 2023 să reducă numărul adulţilor instituţionalizaţi în vechile centre de asistenţă socială până la puţin peste 15.000. În acest sens, ţara noastră şi-a propus să mute 700 de adulţi cu dizabilităţi din centrele existente în 89 de locuinţe protejate, să ajute 300 de tineri de asemenea cu dizabilităţi care părăsesc sistemul de protecţie a copilului să nu ajungă pe străzi – prin amenajarea a altor 52 de locuinţe protejate şi să prevină instituţionalizarea altora prin acordarea de asistenţă în 69 de noi centre de zi şi 8 centre respiro sau centre de criză.
În toamna anului trecut, mai exact pe 5 octombrie 2022, DGASPC Argeş a obţinut finanţare pentru patru proiecte prin Programul de Interes Național (PIN) destinat în special înfiinţării unor astfel de servicii sociale:
▼ „Centru respiro pentru persoane adulte cu dizabilităţi” – valoarea totală a proiectului 1.020.800 lei, din care 828.000 lei finanţare PIN şi 192.800 lei contribuţia DGASPC Argeş.
▼ „Centru de criză pentru persoane adulte cu dizabilităţi” – valoarea totală a proiectului 1.020.800 lei, din care 828.000 lei finanţare PIN şi 192.800 lei contribuţia DGASPC Argeş.
▼ „Centru de zi pentru persoane adulte cu dizabilităţi Drăgoleşti” – valoarea totală a proiectului 1.134.013,76 lei, din care 518.000 lei finanţare PIN şi 616.013,76 lei contribuţia DGASPC Argeş.
▼ „Locuinţe protejate – siguranţă şi îngrijire Argeş” – valoarea totală a proiectului 4.259.200 lei, din care 3.312.000 lei finanţare PIN şi 947.200 lei contribuţia DGASPC Argeş.
Dacă până acum locuinţele protejate au fost construite în cadrul proiectelor cu fonduri europene derulate de DGASPC, de această dată programul de finanţare a vizat achiziţia unor imobile deja construite, care să corespundă nevoilor viitorilor chiriaşi, în speţă persoanele cu dizabilităţi şi fără sprijin din partea familiei.
Motivarea acestei schimbări a fost aceea că durează mult mai puţin decât un proiect prin care statul să construiască din temelii astfel de edificii şi, în plus, nu riscă situaţii precum acelea când firmele abandonează sau întârzie lucrările. Asta în condiţiile în care factorul de timp este unul esenţial în derularea acestor proiecte, deoarece până spre finalul acestui an DGASPC Argeş trebuie să îi mute pe toţi asistaţii din centrul de la Tigveni în locuinţe protejate.
► 5 case construite în timp record: în februarie s-a cumpărat terenul, în iulie erau gata!
Deşi au obţinut finanţarea încă din luna octombrie 2022, licitaţiile pentru achiziţionarea viitoarelor locuinţe protejate au fost lansate abia pe 21 iunie 2023, atunci când, printr-un adevărat „miracol”, o firmă avea de vânzare la Ştefăneşti, în zona Zăvoi, fix cinci imobile, cu structura şi facilităţile conforme perfect cu nevoile DGASPC şi cu cerințele din caietele de sarcini.
Cele cinci imobile (patru locuinţe protejate şi clădirea destinată aşa-zisului centru respiro) au fost achiziţionate de la firma Best Oil Sorama SRL, care – potrivit surselor noastre – ar fi ridicat şi înstrăinat imobilele în timp record:
- ■ În februarie 2023, a cumpărat terenul necesar, aflat pe str. Răchitei, de la fostul viceprimar al oraşului Ştefăneşti, Ion Mihalcea.
- ■ În martie 2023, a obţinut autorizaţiile de la Primăria Ştefăneşti.
- ■ În aprilie 2023, au demarat lucrările de construcţie.
- ■ Pe 21 iunie 2023, DGASPC a publicat anunţurile de cumpărare a 6 din cele 7 case pentru care a obţinut finanţarea.
- ■ Pe 10 iulie 2023, Best Oil Sorama a depus oferta de vânzare către DGASPC, fiind singurul ofertant care îndeplinea condițiile, asumându-şi că atât „livrarea” construcțiilor la cheie, cât şi faptul că lucrările de racordare la utilităţi sunt finalizate (a rămas neachiziţionat centrul de criză, pentru care s-au organizat alte două cereri de ofertă.
- ■ În urmă cu două săptămâni, s-a semnat contractul de vânzare-cumpărare. Prețul unei case: 710.200 lei /bucată (aproximativ 142.000 euro). Deocamdată, banii nu au fost decontați.
Faptul că la două săptămâni după ce anunţul de cumpărare postat de DGASPC Argeş, pe site-ul Consiliului Judeţean, firma Best Oil Sorama SRL avea de vânzare cinci imobile nou-nouţe, construite exact ca în caietul de sarcini – doar cu parter, cu minimum 120 mp, minimum trei sau patru dormitoare (după caz), două sau trei grupuri sanitare, plus ceva curte etc. – a atras atenţia procurorilor DNA, care – conform informaţiilor noastre – ar fi fost sesizaţi chiar de către un angajat al DGASPC Argeş.
Anchetatorii au bănuiala că atât contractul pentru locuinţele protejate, cât şi cel pentru construcţia unui centru respiro ar fi fost… convenite anterior şi că, în realitate, la momentul depunerii ofertei, imobilele nu ar fi fost nici finalizate – aşa cum se cerea în caietul de sarcini.
De altfel, imaginile surprinse de maşina Street View a celor de la Google Maps în cursul lunii iulie arată că pe strada Răchitei se lucra la greu la reţelele de utilităţi.
Casele s-au încadrat perfect în cerinţele şi nevoile DGASPC, fiind construite (ca să vezi baftă!) chiar în aceeaşi curte şi toate exact în limitele dimensiunilor prevăzute în caietul de sarcini.
Joi, 7 septembrie, anchetatorii au descins la cele trei instituţii publice – DGASPC Argeş în calitate de beneficiar al finanţării şi cumpărător al locuinţelor protejate, Consiliul Judeţean în calitate de ordonator principal de credite, de elaborator al procedurii de achiziţie şi având reprezentant în comisia de evaluare a ofertelor, precum şi Primăria Ştefăneşti – cea care a dat autorizaţiile necesare ridicării construcţiei.
Potrivit surselor „Ancheta”, procurorii nu au dorit să facă mare vâlvă, au intrat în sediul DGASPC şi au cerut să vorbească exclusiv cu conducerea instituţiei – în special cu Tatiana Eftime şi adjuncta Adela Gogoaşe – şi cu membrii comisiei de evaluare a ofertelor din achiziţiile celor cinci imobile, invitând restul angajaţilor să părăsească birourile respective, până la finalizarea percheziţiilor. Acestea s-au întins până seara târziu, inclusiv după ce, după-amiază, directoarea DGASPC Argeş, Tatiana Eftime, a fost condusă cu duba la sediul DNA Piteşti pentru audiere.
► Preşedintele CJ, Ion Mînzînă: „Nu am nicio îngrijorare”
La Consiliul Judeţean, vizita anchetatorilor i-a vizat pe reprezentanţii acestei instituţii, ca ordonator principal de credite, în comisia care a validat cumpărarea imobilelor de la Best Oil Sorama SRL. Referitor la acest aspect, contactat de redactorii „Ancheta”, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Mînzînă, ne-a declarat că percheziţiile desfăşurate în instituţia pe care o conduce i-au vizat pe colegii care au făcut parte din comisia de evaluare şi că a fost vorba de percheziţii informatice.
În ceea ce priveşte conducerea CJ, acesteia nu i s-a adus la cunoştinţă că ar fi implicată în vreun fel în această speţă, preşedintele CJ fiind prezent în instituţie în perioada în care oamenii legii au desfăşurat acţiunea din sediul administraţiei publice judeţene, împreună cu colegii din echipa de conducere acordând tot sprijinul logistic necesar, în sensul în care au predat toate documentele pe care procurorii DNA le-au cerut şi care aveau legătură cu speţa în calitate de reprezentanţi oficiali ai instituţiei.
„Nu am nicio îngrijorare în ceea ce mă priveşte pe mine sau colegii din instituţie. Lăsăm oamenii legii să îşi facă treaba, fiind o anchetă în curs.” – a mai spus preşedintele Ion Mînzînă.
La rândul său, primarul oraşului Ştefăneşti, Nicolae Velcea, a reacţionat în cursul zilei de vineri, venind cu precizări referitoare la percheziţiile de la instituţia pe care o conduce:
Ca urmare a informațiilor apărute în mass-media cu privire la efectuarea unor controale la Primăria Orașului Ștefănești, dorim să vă informăm următoarele:
În cursul zilei de 7 septembrie 2023, organele de cercetare au solicitat Primăriei Orașului Ștefănești predarea unor înscrisuri. Angajații instituției au dat curs solicitării și au pus la dispoziție toate documentele cerute.
Facem precizarea că, la acest moment, niciun angajat al Primăriei Ștefănești nu a fost chemat la audieri și nici nu i s-a adus la cunoștință vreo calitate procesuală. Pentru a nu împiedica buna desfășurare a activității organelor de cercetare, nu suntem în măsură să oferim alte informații” – a precizat edilul prin intermediul unui comunicat de presă.
Conform surselor noastre, oamenii legii ar fi reţinut telefoanele tuturor persoanelor vizate de percheziţii.
►Avocaţii angajaţilor DGASPC invocă lipsa prejudiciului
După finalizarea audierilor efectuate de către procurorii Marius Ştefan şi Nicolae Argeşanu, toţi cei implicaţi au fost lăsaţi să plece acasă, împotriva niciunuia dintre aceştia nefiind dispusă vreo măsură preventivă. De altfel, avocaţii persoanelor audiate susţin că niciuna din suspiciunile procurorilor nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de corupţie:
Contactat de redactorii „Ancheta”, avocatul Bogdan Dorcea, cel care o reprezintă pe directoarea DGASPC Tatiana Eftime în această speţă, a fost extrem de vehement în ceea ce priveşte inexistenţa probelor sau a unei infracţiuni în cazul caselor de la Ştefăneşti:
Aveți răbdare vreo două săptămâni și să puneți întrebări DNA-ului cum s-a stabilit prejudiciul. Că, dacă pui 700 mii euro contravaloare clădirilor care se află în proprietatea DGASPC Argeș, te întrebi – despre ce vorbim? Aveți vreo evaluare DNA? Abuzul în serviciu înseamnă o pagubă, deci cum a fost stabilită pagubă? Cum poti să stabilești o pagubă pe cinci imobile care există și sunt nou-nouțe și funcționale? Asta trebuie întrebat la DNA, că așa… să facem spectacol cu jandarmii…
Deci unde sunt imobilele, s-au evaporat, s-au dărâmat, au fugit cu ele? Întrebați-i pe domnii procurori: cum s-a stabilit prejudiciul, aveți vreo evaluare la clădiri? Doamna director nu a primit nimic (n.r. – control judiciar) și nimeni nu a primit nimic.” – ne-a declarat Bogdan Dorcea.
La rândul său, avocatul Radu Nistor, apărătorul unuia dintre angajaţii DGASPC, explică de ce în speţa de faţă în opinia sa nu există abuz în serviciu:
Procurorii DNA Piteşti au umor, se pare că le-a plăcut mult Shakespeare: mult zgomot pentru nimic! Din punctul meu de vedere, nu există nici măcar unul dintre cele trei elemente ale abuzului în serviciu: încălcarea legii, prejudiciul sau dovada unui minim folos material. Unde e prejudiciul? Încercaţi să cumpăraţi o casă în Ştefăneşti cu suprafaţă construită de 185 mp şi teren de 420 mp. Este clar, preţul de construcţie e sub preţul pieţei!
Ce m-a surprins însă este maniera în care îşi fac meseria noii procurori DNA, elegant, fără ameninţări şi fără cătuşe pe masă, cu un mod de lucru total diferit de cel de acum câţiva ani. Se vede în mod clar o schimbare de atitudine.” – a declarat Radu Nistor pentru „Ancheta”.
Material realizat de Nadia Ciochină, Carmen Buliga, Berta Dima
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Comisarul Marangoci a încheiat cu procurorii DIICOT acord de recunoaștere a vinovăției
