Incendiul care a mistuit în urmă cu două săptămâni acoperişul cunoscutului restaurant „La Butoaie” continuă să suscite discuţii aprinse şi întrebări la care piteştenii aşteaptă răspuns. A fost nevoie de aproape opt ore de luptă cu flăcările pentru ca incendiul izbucnit la acoperiş să fie lichidat, iar focul să nu se propage la cele două blocuri efectiv lipite de fosta fabrică de butoaie. Din fericire, nimeni nu a fost rănit, însă pagubele sunt imense, clădirea monument istoric fiind acum în mare parte o ruină.
Fiind vorba despre o acţiune de o amploare cum nu a mai văzut Piteştiul de la incendiul care a mistuit fostul restaurant „Haiducul”, pentru pompieri a fost o adevărată provocare să lichideze flăcările care ar fi izbucnit, se pare, de la instalaţia panourilor fotovoltaice. Astfel, eventualele bâlbâieli şi sincope în coordonarea operaţiunilor erau, poate, cumva de aşteptat. O astfel de situaţie în care, cel puţin în prima parte a intervenţiei, s-a acţionat oarecum haotic a fost cea de identificare şi punere în funcţiune a celor mai apropiaţi, dar şi eficienţi hidranţi.
Cum au ajuns pompierii să ceară apă de la Ramada
Duminică, 30 iulie, în jurul orei 16.30, s-a dat alarma pe strada Crinului, la nr. 26: „Arde La Butoaie!” Detaşamentul Piteşti de Pompieri a trimis imediat mare parte din autospecialele disponibile, inclusiv colosul cu autoscara de peste 40 m înălţime, şi a început o luptă contracronometru cu flăcările. S-a cerut ajutorul detaşamentelor din localităţile cele mai apropiate şi, astfel, au venit echipaje de la Mioveni, Câmpulung, Costeşti, Bradu. Pe parcursul intervenţiei, au apărut diverse situaţii neprevăzute pe care pompierii au fost nevoiţi să le gestioneze, una dintre acestea fiind aprovizionarea maşinilor cu apă.
Încă din primele minute ale intervenţiei, s-a constatat că presiunea apei din hidranţii de la care se aprovizionau autospecialele, trei la număr, amplasaţi de-a lungul străzii Crinului (unul chiar la poarta restaurantului, unul lângă izvorul de pe Crinului şi altul mai jos de Magazinul Favorit), este prea scăzută şi nu face faţă necesarului de apă pentru stingerea incendiului. Lipsa presiunii era normală de altfel, în condiţiile în care toţi cei trei hidranţi se aflau pe aceeaşi reţea inelară, un inel cu conductă de 150mm diametru de tip vechi – după cum ne-au explicat reprezentanţii Apă Canal 2000 SA.
Deşi în zonă, la doar câteva zeci de metri, imediat unde încep blocurile, mai există un alt inel de tip nou, cu conductă de 200mm şi presiune mai mare şi cu mai mulţi hidranţi care zăceau nefolosiţi, unul dintre echipajele de pompieri (n.red. – se pare că cel venit de la Mioveni) a ajuns taman la hidrantul aflat în proprietatea Hotelului Ramada, a cărui conducere a permis imediat accesul autospecialei la alimentarea cu apă, fără să ţină cont că apa consumată va veni pe factura sa.
Inginer Apă Canal: „Mi-au spus că nu au putut deschide hidrantul din faţa magazinului Favorit!”
Din relatările inginerului Cristian Zamfira de la Apă Canal, inginer-şef al Sectorului Exploatare-Operare, abia la aproximativ o oră după demararea intervenţiei, când a sosit el în zonă, pompierii au început să folosească şi hidrantul situat vizavi de magazinul Favorit din Popa Şapcă, pe altă reţea inelară decât cea exploatată la maximum până atunci pentru stingerea incendiului.
Nu trebuie să ne ceară nouă lista hidranţilor, pentru că avem aplicaţie în timp real pe care şi ISU o are şi pompierii ştiu din ce se alimentează: şi din inelul de 150, şi din cel de 200, şi ce e funcţional, şi ce nu e funcţional. Cei mai apropiaţi hidranţi au fost cel de la 15 m de incendiu, aflat exact lângă restaurant, altul mai sus la vreo 60-70 m, în zona de intrare spre bazar, iar următorul care era tot din inelul vechi la intersecţia cu str. Viilor. Deci toate trei pe acelaşi inel. Într-un sistem de cădere liberă de apă, când captezi prin trei puncte din aceeaşi conductă, este normal să scadă presiunea.
Mai era un hidrant foarte aproape, lângă magazinul Favorit, pe inelul de 200. Le-am mai dat variante pe 200 în capătul intersecţiei Băilor cu Sf. Vineri şi de asemenea la intersecţia cu Mihai Eminescu, strada care merge spre piaţă. Eu, când am ajuns la vreo oră, i-am întrebat: «Domnule, dar pe ăsta de ce nu îl folosiţi?», referindu-mă la hidrantul aflat vizavi de Favorit. Hidrantul respectiv nu era mascat de nimic, era la vedere pe trotuar. Mi-au răspuns: «Nu putem să-l deschidem!»; «Cum să nu puteţi? Dacă nu poţi, rupi capacul, faci ceva!»
În fine, abia atunci au pornit acest hidrant şi au făcut linie directă cu autospecialele care erau în curte şi în faţa restaurantului. Din momentul în care pompierii l-au pus în funcţiune, acest hidrant a mers nonstop pe plin” – ne-a declarat ing. Cristian Zamfira.
Pompierii au crezut că toţi hidranţii din zonă sunt pe aceeaşi reţea
De ce nu au folosit pompierii imediat ce au ajuns la intervenţie hidrantul cu cea mai mare capacitate şi cu cea mai mare presiune, aflat la doar câteva zeci de metri, la intersecţia dintre Crinului cu Băilor? Reprezentanţii ISU Argeş, prin vocea purtătorului de cuvânt Ionuţ Tunaru, susţin că aplicaţia cu hidranţii nu oferă detalii privind apartenenţa la o reţea sau alta ori debitele hidranţilor:
Da, ISU Argeş folosește acea aplicație și a fost accesată și atunci, doar că aplicația nu conține și detaliile care să indice rețelele și debitele din zonă.
Cunoscătorii detaliilor despre rețelele acestea sunt persoanele specializate de la distribuitorul de apă, care a fost necesar să participe la respectiva intervenție, tocmai pentru a ne prezenta situația posibilităților de alimentare cu apă, sprijinind intervenția.
Noi identificăm în primă fază vizual hidranții cei mai apropiați, și aici fac referire și la folosirea acelui hidrant de pe diagonala cu Favorit. După ce au verificat câțiva hidranți de acolo, echipajele au plecat să alimenteze din altă parte, tocmai pentru faptul că s-a luat în considerare că toți cei aflați în zona respectivă sunt pe aceeași rețea. Astfel, nu am ținut autospecialele pe loc în timp ce mergeam la fiecare hidrant în parte, pentru a constata același lucru.
În timp ce autospecialele care nu lucrau pe dispozitivele de intervenție erau plecate la alimentat din zone cunoscute cu presiune, pompierii au continuat și verificarea hidranților din zona incendiului.
În linii mari, a fost nevoie să aducem apă în scurt timp pentru continuitatea intervenției și la momentul respectiv, pe baza a ceea ce s-a constatat, aceasta a fost măsura dispusă, iar dispozitivul de intervenție a putut acționa în continuare la protejarea celorlalte construcții și la stingerea incendiului.”, ne-a transmis purtătorul de cuvânt al pompierilor de la ISU Argeş.
În Piteşti, există în jur de 10.000 de hidranţi, din care sunt funcţionali aproximativ 70-80%. Ultima verificare a hidranţilor a avut loc în vara anului trecut, iar până la finalul acestui an urmează să fie făcută o nouă trecere în revistă a acestor instalaţii.
Concluzia pe care o putem trage este că aplicaţia buclucaşă necesită îmbunătăţiri, astfel încât pompierii să cunoască şi pe ce reţele inelare sunt amplasaţi hidranţii, iar în cazul unor incendii la care e nevoie de intervenţia mai multor autospeciale să fie folosiţi cei mai apropiaţi, dar de pe mai multe inele, fără a exista riscul pierderii presiunii sau cel ca pompierii să alerge prin oraş după hidranţi.
De ce a durat aşa de mult intervenţia?
Sub coordonarea colonelului Alin Dincă, 9 autospeciale de stingere cu apă și spumă, 2 autospeciale de intervenție și salvare de la înălțime, 2 autospeciale de primă intervenție și comandă și 2 ambulanțe SMURD încadrate cu 49 de subofiţeri au participat la intervenţie. Ca variante, au fost aduse 2 cisterne Salpitflor de 8 mc fiecare şi una de la Apă Canal de 5 mc, ca să descarce apă de la o maşină la alta şi să nu mai plece autospecialele de pompieri în „cărăuşie”. Şi totuşi, în ciuda acestei impresionante desfăşurări de forţe, intervenţia a ţinut până după miezul nopţii:
„Incendiul a fost de durată, fiind vorba de o suprafață mare și de faptul că se manifesta cu degajare mare de fum de la nivelul acoperișului, iar flăcările sub tablă nu se observau în toate zonele în care ar putea fi. Acest fapt prezenta un pericol de prăbușire a acoperișului sau rupere a acestuia pe anumite porțiuni, conducând la accidentarea sau decesul personalului care s-ar fi aflat pe acoperișul construcției.” – a explicat Ionuţ Tunaru.
După primele concluzii, cauza probabilă a incendiului ar fi – potrivit ISU – de natură electrică, prin posibila folosire a generatorului de electricitate – adică panourile fotovoltaice – cu defecţiuni. Flăcările izbucnite în zona acoperişului au ajuns și în interiorul clădirii, iar elemente din acoperiș și grinzi din lemn s-au prăbușit în interior, însă nu au fost persoane surprinse de dărâmături.
Prefectul Radu Perianu: „M-am crucit când am văzut blocul la 40 cm de acoperişul în flăcări!”
La momentul declanşării incendiului, 40 de persoane s-au autoevacuat din incinta restaurantului, iar pompierii au evacuat aproximativ 39 de persoane din cele două blocuri învecinate. Dincolo de misiunea de a lichida incendiul care mistuia „La Butoaie”, dificultatea intervenţiei a fost înzecit crescută de pericolul ca flăcările să se propage şi la clădirile din imediata apropiere şi să cuprindă izolaţia din polistiren a celor două blocuri aflate la mai puţin de jumătate de metru de restaurant.
Prezent la faţa locului, prefectul Radu Perianu s-a declarat consternat de faptul că instituţiile publice argeşene au dat autorizaţii şi avize pentru construirea unui bloc aproape lipit de fabrica de butoaie, clădire declarată şi monument istoric. „M-am crucit când am văzut blocul la 40 cm de acoperişul în flăcări!” – a fost reacţia prefectului de Argeş.
Blocul la care face referire prefectul este D30 şi s-a construit în 2012-2013. Pe acesta, tot timpul cât acoperişul restaurantului „La Butoaie” era în flăcări, pompierii au stat cu furtunurile, de teamă ca vreo scânteie să nu aprindă izolaţia şi incendiul să se extindă la apartamentele oamenilor. După cum se vede şi din imagini, cu puţin efort, unii locatari ai blocului pot atinge cu mâna zidurile fostei fabrici de butoaie. Din fericire, pompierii au salvat acest bloc de la incendiu, care s-a ales doar cu pagube minore, la câteva elemente de tâmplărie din cauza căldurii dezvoltate de incendiu.
În 2014, Primăria Piteşti a dat autorizaţie pentru un alt bloc, construit doi ani mai târziu de ELAR SA, puţin mai în spate, de asemenea aproape lipit de laterala din spate a fostei fabrici. Din fericire, incendiul s-a localizat doar la acoperişul clădirii principale, fiind blocată extinderea către anexele din spate, de care stă aproape lipit blocul construit acum câţiva ani.
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
(VIDEO) Prefectul și primarul-prezenți la locul mega-incendiului de la Butoaie
