De aproape 20 de ani, statul român tot amână regionalizarea, deși aceasta se putea face de mult și bine, pe desenul actualelor regiuni de dezvoltare, așa-numitele ADR-uri. Pe de altă parte, să faci din pix acest lucru, nu e în folosul nimănui. Foarte probabil din nevoia acută de a genera reforme care să mai detensioneze societatea, partidele au început din nou dezbaterile pe marginea acestui subiect. Viziunile sunt însă cât se poate de diferite, ceea ce înseamnă că vom avea un lung travaliu la finalul căruia riscăm să nu avem… nicio naștere.
Cum vede PSD împărțirea pe 12 regiuni a României
PSD a făcut, cel puțin formal, primii pași către reorganizarea teritorială, proiectul primind undă verde din partea Comisiei din Consiliul Politic Național și urmând a ajunge pe masa Coaliției. Reducerea cheltuielilor autorițăților locale și consolidarea comunităților sunt principalele motive invocate de social-democrați pentru modificarea hărții.
Iată cum văd social-democrații o posibilă regionalizare a României, în 12 regiuni:
▼ Judeţul Muntenia Nord include fostele judeţe Argeş, Dâmboviţa şi Prahova;
▼Judeţul Muntenia Sud include fostele judeţe Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi Giurgiu, Teleorman, precum şi municipiul Bucureşti;
▼ Judeţul Crişana Maramureş include fostele judeţe Satu Mare, Maramureş şi Bihor;
▼ Judeţul Transilvania Nord Vest include fostele judeţe Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Mureş;
▼ Judeţul Transilvania Sud Vest include fostele judeţe Alba, Hunedoara şi Sibiu;
▼ Judeţul Transilvania Sud Est include fostele judeţe Braşov, Covasna şi Harghita;
▼ Judeţul Banat include fostele judeţe Arad, Timiş şi Caraş Severin;
▼ Judeţul Bucovina Moldova Nord include fostele judeţe Suceava şi Botoşani;
▼ Judeţul Moldova Centru include fostele judeţe Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău;
▼ Judeţul Dunăre Carpaţi Curbură include fostele judeţe Vrancea, Buzău, Brăila şi Galaţi;
▼ Judeţul Oltenia include fostele judeţe Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Dolj şi Olt;
▼ Judeţul Dobrogea include fostele judeţe Constanţa şi Tulcea.
USR vrea 8 regiuni, nu 12!
USR a depus deja primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României, dar vrea 8 regiuni, nu 12, „astfel încât să rezulte un stat mai mic, cu mai puține instituții”. Iată cum vede USR că ar trebui să se facă regionalizarea:
- Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman);
- Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea);
- Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea);
- Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui);
- Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș);
- Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj);
- Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu);
- București-Ilfov (municipiul București și Ilfov).
De asemenea, USR își dorește orașe cu cel puțin 20.000 de locuitori și comune cu peste 3.000 de locuitori.
UDMR mustăcește la desființarea primăriilor
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine că România are nevoie de un sistem mai eficient în ceea ce priveşte reorganizarea administrativ-teritorială, însă acest proces nu trebuie să conducă la dispariţia comunităţilor mici sau la fuzionări care nu răspund nevoilor cetăţenilor.
„De ce fiecare comună trebuie să aibă direcţie de achiziţii? Nu trebuie, judeţul poate acoperi pentru toate comunele. De ce trebuie să aibă fiecare comună câte un secretar? Prin ADI sau alte soluţii juridice, poţi acoperi anumite servicii pentru fiecare comună, dar trebuie să vorbim foarte serios despre asta, pentru că este viaţa oamenilor în joc. Nu poţi spune că o comunitate mică trebuie să dispară, că trebuie să mutăm sau să comasăm, fără referendum astăzi nu se poate face. E nevoie de un sistem mai eficient. Ce înseamnă administraţie? Înseamnă servicii publice. Şi ei trebuie să aibă astfel de servicii bune, eficiente. Poţi comasa localităţi în Munţii Apuseni de pe o rază de 50-60 de km, să ai o comună de 5.000 de locuitori. Cu ce ai rezolvat problemele oamenilor acolo? Cu nimic. Trebuie să meargă o jumătate de zi până la centrul comunei şi o jumătate de zi înapoi.”, a declarat liderul UDMR.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, este însă tranșant și a declarat, săptămâna trecută, că „este cazul să luăm decizii şi să ne asumăm, ca oameni politici şi oameni de stat, decizii. Şi am vorbit cu domnul Kelemen Hunor şi am fost amândoi de acord că nu trebuie o abordare pauşală. Dom’le, sub 5.000 de locuitori nu mai există nicio localitate ca reprezentare de primărie.”
Liberalii vor orice fel de regionalizare, numai să se facă!
Liberalii susțin orice proiect care face administrația mai eficientă, a declarat președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, cu privire la un proiect de reorganizare teritorial-administrativă a țării anunțat de PSD, precizând că este nevoie de un acord în coaliție.
„Orice proiect care face ca administrația din România să fie mai eficientă, inclusiv administrația publică locală, care duce decizia mai aproape de cetățeni, pentru descentralizare, pentru trecerea de competențe de la ministere la serviciile deconcentrate va fi susținut de PNL. Aici nu este vorba de paternitatea unor soluții, aici este vorba să lucrăm să luăm niște decizii corecte care să aibă într-adevăr un rezultat bun și să le punem în aplicare. (…) În mod cert, pentru a pune proiecte în practică, indiferent ce fel de proiect, este nevoie de un acord în coaliție. Noi, așa cum am spus, susținem orice formă care îmbunătățește lucrurile și sunt convins că în perioada următoare vom discuta și aceste aspecte, așa cum propunerile pe care noi le facem au nevoie de un acord din partea partenerilor.”, a declarat Ilie Bolojan.
Cu câte localități ar mai rămâne Argeșul
Dacă mâine ar avea loc o reformă administrativă de reducere a comunelor pe principiul „localitățile sub 3000 de locuitori se desființează”, România ar pierde 1.520 de comune și ar mai rămâne cu doar 1.327. Cel puțin din pix, peste 420 de milioane de euro ar economisi România într-un singur an! Cum s-a făcut calculul? Luând în considerare un număr minim de 15 angajați, fără a pune cheltuielile legate de asistență personală, o primărie cheltuie 116.165 de lei pe lună, deci undeva la 23.233 de euro. Dacă s-ar desființa toate cele 1.520 de primării, la nivelul întregii țări s-ar produce o economie de cel puțin 423.769.920 euro în fiecare an.
Județul Olt ar pierde cele mai multe comune: 72. Urmează Dolj cu 61 de comune și Caraș-Severin cu 59. Un număr mare de comune ar mai pierde și Teleorman (57), Alba (56), Vâlcea (55), Mureș și Timiș cu câte 54 de comune fiecare.
La polul opus, județul Iași rămâne cu cele mai multe comune din țară: 71. Urmează Dâmbovița (63 comune), Bacău (59), Prahova (57) și Suceava (56).
În privința județului Argeș, acesta are în componență trei municipii și patru orașe care respectă cerințele unei reorganizări teritoriale. În schimb, reorganizarea ar desființa 46 de comune. Cu toate astea, județul Argeș rămâne cu un număr considerabil de comune: 49.
Comunele care ar rămâne, dacă s-ar desființa cele sub 3000 de locuitori, sunt următoarele: Albeștii de Argeș, Albota, Aninoasa, Bascov, Berevoești, Bogați, Bradu, Budeasa, Buzoești, Bârla, Băiculești, Bălilești, Cetățeni, Corbeni, Corbi, Coșești, Călinești, Căteasca, Davidești, Domnești, Dărmănești, Godeni, Leordeni, Lerești, Merișani, Micești, Mihăești, Moșoaia, Mușătești, Mălureni, Mărăcineni, Pietroșani, Poiana Lacului, Poienarii de Muscel, Priboeni, Rucăr, Prăeiști, Schitu Golești, Slobozia, Stoenești, Stolnici, Stâlpeni, Suseni, Tigveni, Ungheni, Valea Mare Pravăț, Vedea, Vlădești și Țițești.
Ion Mînzînă: „Cred că tema reorganizării este una falsă!”
Reorganizarea, mai ales într-un astfel de context tensionat, pare mai degrabă o falsă temă de dezbatere sau o dorință a actualei guvernări să livreze ceva, orice, către populație, care să creeze impresia de reformă. Dar se poate face această reformă… „pe bune”? Ion Mînzînă, președintele Consiliului Județean Argeș, crede că am pierdut un tren important al reorganizării atunci când puteam atrage fonduri europene destinate regiunilor. Potrivit acestuia, mai posibilă ar fi o minireorganizare care să ducă la o mai eficientă folosire a fondurilor, cum ar fi desființarea localităților, dar nu în funcție de numărul de locuitori, ci de eficiență economică.
- Domnule președinte, se vorbește din nou despre reorganizare. Cât de mult credeți în aceasta, în contextul în care se tot face de mai bine de 15 ani?
– Cred că tema reorganizării este una falsă. Ar fi fost de actualitate când am început să accesăm fonduri europene pentru că s-a știut că regiunile vor primi sume mai mari de bani pentru o dezvoltare corectă și pentru tot ce înseamnă aportul Uniunii Europene la dezvoltarea României. La ora aceasta nu văd cum s-ar putea realiza reorganizarea, ținând cont și de orgoliile care există la nivelul autorităților locale. Este nevoie și de modificări constituționale, nu e așa simplu. În concluzie, oricât ar fi regionalizarea pe placul unora, acum nici nu văd cum ar putea fi făcută și nu-i mai găsesc nici utilitatea.
- Marcel Ciolacu a declarat că ar dori ca în această sesiune să vină cu un proiect de lege de reorganizare teritorială…
– Și eu mi-aș dori, e clar, dar de aici și până la ce se poate face în circumstanțele actuale este drum lung.
- Poate că o reorganizare cu tot tacâmul e dificilă, dar o reorganizare așa, mai micuță, ar putea fi posibilă, și aici mă refer la desființarea localităților care nu își mai justifică existența.
– Sigur, teoria spune că trebuie să începem de jos în sus. Există și o dorință în acest sens, pentru că sunt localități care, din păcate, nu au cum să-și asigure propria existență, nu pot să-și acopere cheltuiele. Lucrul acesta îl putem vedea analizând execuțiile bugetare. Aceste localități vor sta mereu la mila unor conducători efemeri, ceea ce nu e în regulă. De asemenea, nu cred că este corect să desființăm localități pe criteriul numărului de locuitori, indiferent de plafonul stabilit, ci pe criteriul puterii economice. Sunt localități cu un număr mediu de locuitori și care au venituri foarte mari și localități cu un număr mare de locuitori, dar cu venituri modeste. Am văzut că într-o posibilă reorganizare noi am fi în regiunea Muntenia Nord, alături de Prahova și Dâmbovița. Ar trebui să ținem cont și de criteriile istorice, geografice și economice atunci când vorbim despre reorganizare. Singura noastră legătură cu Prahova a fost în momentul Republicii de la Ploiești.
- Cu siguranță că fiecare conducere de județ va încerca să se impună ca lider de regiune, inclusiv pe linie de partid… Fiecare își va prezenta propriile atuuri și va fi destul de dificil de stabilit, în mod obiectiv, un lider.
– Aveți dreptate, doar o autoritate de tip dictatorial poate stabili reguli. Bine, nici democrația nu respectă regulile.
- Da, dar e o formă de organizare de departe preferabilă totalitarismului.
– Așa este.
- Vom avea de-a face cu o luptă, în interiorul partidelor, cu privire la județul care să fie locomotiva regiunii?
– Eu nu am de luptat cu nimeni, am de luptat cu așa-ziși cunoscători ai istoriei, ai evidenței geografice. Îmi amintesc când s-a pus problema reorganizării și un lider de la Ploiești îi spunea lui Tudor Pendiuc să-și vadă de treaba lui că ei sunt moțul de la bască. Ar trebui să mergem pe mâna specialiștilor în astfel de chestiuni, cât timp aceștia mai există.
Material realizat de redacția Ancheta.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Ion Mînzînă: Doar 3% dintre angajații din Argeș sunt bugetari
