Harta administraţiei publice din România scoate la iveală o legătură directă între nivelul de dezvoltare economică şi ponderea angajaţilor în sectorul public. Statisticile oficiale privind angajaţii din administraţia publică arată că judeţele cu economii mai puţin dezvoltate au o pondere semnificativă a bugetarilor în totalul angajaţilor. La nivel național 212.062 de persoane lucrează în administrația publică (aproape un sfert sunt în Capitală), reprezentând 3,70% din totalul angajaților români.
Argeșul, cu toate scandalurile care au existat pe marginea măririi numărului de angajați, se află la coada clasamentului în privința ponderii bugetarilor în numărul total de posesori de carte de muncă. Procentul este de 3, sub acesta plasându-se județele Bihor, Timiș, Ilfov, Brașov, Sibiu și Cluj.
„Gluma aceea pe care tot o fac unii cu numărul de angajați la stat aș dori să nu o mai văd în spațiul public. A apărut o hartă cu angajările, iar noi, ca județ, suntem în partea de jos, cu doar 3% dintre angajați în aparatul bugetar. A fost o poveste frumoasă spusă de niște oameni fără minte, care m-au reclamat la Marcel Ciolacu că fac multe angajări. Dă bine într-un fel sau altul la populație. Problema este că oamenii ajung să creadă în poveștile utopice ale unor așa-ziși candidați care nu au de-a face cu dezvoltarea României.”, ne-a declarat Ion Mînzînă, președintele Consiliului Județean Argeș.
Județele cu cel mai mare apetit de angajări la stat se află în sudul țării, în special în județele de la Dunăre, unde ponderea ajunge să fie triplă, față de județele performante: în Teleorman 6,1; în Giurgiu 6,7; în Mehedinți 6,8.
Unde lucrează cei mai mulți bugetari din administrația centrală
Circa 1,3 milioane de români lucrează în instituțiile de stat. În administrația publică centrală sunt angajați 64% din totalul bugetarilor. Cele mai mari structuri sunt Ministerul Afacerilor Interne cu 123.893 posturi, Ministerul Apărării Naționale cu 79.097 posturi, Ministerul Educației cu 306.924 posturi, Ministerul Sănătății cu 18.154 posturi. Alte instituții notabile sunt Ministerul Justiției cu 2.747 posturi, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii cu 609 posturi, Academia Română cu 3.231 posturi. Instituțiile finanțate din bugetele asigurărilor sociale au 9.215 posturi, iar instituțiile subvenționate, 44.575 posturi. Instituțiile finanțate integral sau parțial din venituri proprii au 166.474 de posturi, dintre care unitățile școlare din FNUSS, 81.446 posturi.
Administrația prezidențială are 309 angajați, Senatul României – 894 angajați, iar Camera Deputaților – 1.737 angajați.
Cum stau lucrurile în administrația locală
În adminstraţia publică locală au fost înregistrare 467.881 posturi, dintre care autorități executive locale – 281.996 posturi, iar unitățile sanitare din rețeaua locală – 146.525 posturi. Instituțiile finanțate integral din bugetele locale au un total de 286.715 de posturi, iar instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii au 181.166 de posturi.
Restructurări mai cu milă sau deloc!
Coaliția de guvernare a decis o amplă restructurare a personalului din instituțiile și companiile de stat, iar această măsură vine în contextul în care numărul bugetarilor a depășit recent 1,3 milioane, pentru prima dată în ultimii 15 ani. Ministerul Finanțelor a impus instituțiilor o reducere cu circa 5% a cheltuielilor de personal și a celor cu bunuri și servicii. Scopul este încadrarea în ținta de deficit bugetar pentru acest an. Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat concedierea a 200 de angajați din instituția pe care o conduce, în huiduielile persoanelor vizate și uralele românilor. Alți politicieni, precum ministrul Finanțelor, Tanczos Barna (UDMR), au anunțat că preferă o reducere graduală a aparatului bugetar prin blocarea angajărilor pe posturile eliberate prin ieșiri naturale din sistemul public (pensionări, decese, demisii etc.). Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, l-a atacat pe Ilie Bolojan și a declarat că personal nu va face nicio restructurare de personal.
Cât costă un funcționar public
Potrivit Profit.ro, un bugetar din România costă în medie 11.000 de lei pe lună, mai exact 10.959 de lei (aferent unui net de 6.411 lei), iar pentru un angajat din companiile de stat s-a plătit în medie 9.590 de lei (net 5.610 lei). În 2024, cheltuielile de personal au crescut cu 24% față de 2023 În primele 11 luni din 2024, cheltuielile de personal au crescut cu 24% față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la 148 de miliarde de lei. Dintre bugetari, peste 60% sunt femei. Acestea domină și la nivel de funcții de decizie ocupate prin concurs, în timp ce pe posturile cu numire politică (miniștri, de exemplu) sunt mai mulți bărbați.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de aseemnea, pe anchetaonline.ro:
În câte localități ar mai putea rămâne Argeșul după forma de regionalizare analizată în prezent
