- Circa 40% din producția Presajului din cadrul Uzinei Dacia era pentru Rusia.
- Sindicatul dă cărțile pe față după crizele succesive de pe platforma de la Mioveni.
Săptămâna trecută a stat sub semnul protestelor Dacia, care s-au sincronizat cu vizita deloc lipsită de însemnătate ce a avut loc la Uzina din Mioveni, cea a ministrului Economiei, Florin Spătaru. Vizita acestuia a fost planificată cu câteva săptămâni în urmă și s-a suprapus cu tensiunile în rândul angajaților, într-o perioadă în care secția Presaj își redusese activitatea.
Din marea de informații cumulate în cadrul acestor evenimente din industria auto, am încercat să extragem cele mai importante informații – de la nemulțumirile pe care liderul de sindicat al uzinei, Viorel Ungureanu, le-a pus pe tapet – la problemele pe care le are Uzina (lovită din mai multe părți), de la criza semiconductorilor – la îngrijorările privind încetarea Kurzarbeitului.
Uzina Dacia continuă producția, în ciuda lanțului de crize prin care trece
Un șir de crize a lovit industria auto, care reprezintă 27% din exporturi, iar Uzina Dacia nu a fost ocolită. A fost pandemia, a urmat penuria de semiconductori (o componentă importantă pentru sistemele electronice ale autombilelor), războiul dintre Rusia și Ucraina, peste care s-a suprapus și majorarea prețurilor la energie și la materie primă.
Platforma de la Mioveni joacă un rol important în economia națională. 3 din 10 mașini vândute în România sunt realizate la Mioveni, iar 9 din 10 mașini produse de Uzină se duc la export, după cum a precizat directorul platformei, Carlos Carrinho. În ciuda dificultăților, Uzina Dacia continuă să producă – explică același manager, cu toate că, în anumite secții, s-a redus volumul de lucru, iar unele schimburi au fost ținute acasă.
Ministrul Economiei a menționat că unul dintre subiectele de discuție din agenda vizitei la Dacia Mioveni a fost impactul evenimentelor de la graniță asupra Uzinei Dacia. Discuțiile se poartă de mai mult timp, a explicat domnia sa, însă, acum, la fața locului, au fost mai aplicate.
Vorbim despre întreruperi în lanțul de aprovizionare, întrucât industria auto s-a dezvoltat ca industrie globală și, atunci, anumite produse veneau din Ucraina și din Federația Rusă, dar și din zone limitrofe, direct sau indirect. Vorbim despre un întreg complex de repere furnizate pentru industria auto. Am observat preocuparea de a găsi soluții și a înlocui produsele care nu mai pot fi importate din acele zone. Am discutat despre măsurile pe care le putem lua ca să fluidizăm lanțul de aprovizionare, cum ar fi – de exemplu – traficul mărfurilor prin vamă, am discutat despre cum putem ajuta pentru a găsi soluții alternative.ˮ
ACAROM: 10 miliarde de euro – investiție necesară pentru o fabrică de semiconductori
10.000 de mașini sunt în stand-by la Dacia și își așteaptă CIP-urile pentru a putea fi livrate către clienți. Pentru a ieși din această criză, o soluție este existența unei fabrici de semiconductori în România, iar ministrul Economiei, Florin Spătaru, prezent la Uzina Dacia Mioveni, a anunțat că există o asemenea intenție și că demersurile sunt în desfășurare, existând discuții pe acest subiect și la Bruxelles.
Vestea este una extraordinară, însă nu este deloc ușor de realizat, după cum ne-a explicat Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
Din discuțiile purtate, domnul ministru a arătat că există deschidere și preocupări atât pentru problemele cu care se confruntă industria auto, precum cele generate de conflictul Rusia – Ucraina, cât și pentru investițiile în producția de componente de vehicule, dar și de baterii. Ne-a spus că există discuții și la nivelul Comisiei Europene pe această temă și că se urmărește aducerea de investitori în România. Este un dialog bun. Cred că e a patra oară când reprezentanții industriei auto se întâlnesc cu ministrul Economiei, Florin Spătaru, în ultima lună și jumătate, restul întrevederilor fiind purtate la sediul Ministerului.
O fabrică de semiconductori necesită investiții foarte mari, un nivel tehnologic extrem de ridicat și doar câteva țări dețin această tehnologie. O fabrică de asemenea componente, care să aibă un volum normal de lucru, costă undeva la 10 miliarde de euro. Investițiile necesare sunt foarte mari, iar un stat nu poate face așa ceva de unul singur, doar în colaborare cu un producător, care să investească. Producția începe la doi ani de la demararea investiției.”, ne-a declarat Adrian Sandu.
Acesta a mai adăugat că, ținând cont de faptul că se fac demersuri în acest sens încă de anul trecut, ar mai dura circa un an până vom produce semiconductori în România, fiind discuții avansate și la nivelul Comisiei Europene.
Directorul platformei Dacia, Carlos Carrinho, s-a declarat optimist și speră ca în următoarea lună să nu se mai resimtă atât de mult lipsa semiconductorilor și să se oprească această criză. De asemenea, domnia sa a precizat că Uzina produce în continuare și are activitate continuă, în ciuda dificultăților care au venit unele după altele.
Liderul Sindicatului Dacia: „După secția Presaj, și cea de Motoare și cutii de viteze și-a redus activitateaˮ
Cum afectează, mai exact, conflicul de la graniță secțiile din cadrul Dacia, ne-a explică liderul de sindicat Viorel Ungureanu.
Secția Presaj din Uzina Vehicule Dacia și-a oprit activitatea la schimbul 3 pe fondul problemelor create de războiul din Ucraina, pentru o săptămână. Nu știm ce se va mai întâmpla pe viitor. Suntem impactați și pe Uzina Mecanică. Secția Motoare și cutii de viteze și-a redus și ea activitatea, nu mai au aceleași volume, deoarece nu mai există cerere de la fabricile din Rusia și din Ucraina, dar și de la alte sit-uri din grupul Renault, care s-au oprit din cauza lipsei CIP-urilor.
30% din producția Secției Presaj este destinată altor fabrici din exterior și de aceea – deși Dacia lucrează la capacitate maximă – presajul este afectat. Și Secția Motoare și cutii de viteze este afectată și nu mai produce aceleași volume.
Este nevoie de măsuri urgente de sprijin, rapid, pentru perioada următoare, pentru a soluționa problemele apărute pe fondul crizelor. Avem nevoie și de continuarea măsurilor aplicate prin Kurzarbeit și știu că este în lucru o ordonanță care prevede un sprijin similar.”, ne-a explicat liderul Sindicatului Automobile Dacia, Viorel Ungureanu.
Pe 6 aprilie, 500 de salariați Dacia au fost prezenți în capitală, la protestele organizate de Blocul Național Sindical.
În ciuda tensiunilor și a întreruperilor de activitate pentru o parte dintre angajați, conducerea Dacia oferă prime de Paște salariaților. Aceștia vor primi câte 1.500 lei net pentru sărbătorile pascale.
Nicolae Pavelescu: „Fabrică de baterii pentru mașini electrice în Argeșˮ
Un personaj care se poate dovedi providențial în relația dintre Dacia și Guvern este parlamentarul argeșean Nicolae Pavelescu. Acesta este prins între cele două lumi care definesc traseul său de carieră: cea de lider al Sindicatului Automobile Dacia vreme de 25 de ani și cea actuală, de parlamentar PSD – partid la guvernare, care deține portofoliul la Ministerul Economiei, prin Florin Spătaru.
De altfel, în 5 aprilie, când a mers la Dacia, ministrul s-a întâlnit ulterior și cu parlamentarii și reprezentanții uzinei la Guvern, printre invitați fiind și deputatul Nicolae Pavelescu.
Să păstrăm numărul locurilor de muncă este obiectivul nostru, iar o măsură de protecție este șomajul tehnic. Până pe 7 iunie, avem Kurzarbeit. Acesta nu se va mai putea aplica, deoarece a fost gândit pentru perioada pandemiei, însă va exista o ordonanță de urgență cu măsuri similare pentru firmele afectate direct sau indirec de războiul din Ucraina.
Proiectul este în dezbatere publică și presupune acordarea a 75% din salariu angajaților trimiși în șomaj tehnic din cauza reducerii activității. Dacia este puternic afectată, iar asta se vede din reducerile de activitate, pentru că trebuie să menționez că 42% din ce înseamnă presajul și un schimb întreg din mecanică produceau pentru Rusia.”, ne-a explicat deputatul Nicolae Pavelescu.
Referitor la investițiile de anvergură anunțate de ministrul Economiei, Florin Spătaru, deputatul argeșean Nicolae Pavelescu le completează cu o informație și mai bună pentru județul nostru. Fabrica de baterii pentru mașini electrice va fi amplasată în Argeș, în apropierea Pieștiului.
