În luna decembrie 2023, Muzeul Județean Argeș a încheiat cercetarea arheologică preventivă aferentă asistenței arheologice de specialitate pentru construcția tronsoanelor II-IV ale Drumului Expres Pitești-Craiova (DEx 12), potrivit comunicatului primit. Ultima etapă a acestui program de cercetare de teren a fost alocată cercetării arheologice preventive a două monumente arheologice deosebit de importante din județul Argeș, pe traseul tronsonului IV al drumului expres: un sector din limesul roman transalutanus, situat pe teritoriul comunei Albota, și un mormânt tumular preistoric situat în comuna Căteasca, la sud de Recea, în zona inelului de racordare a drumului expres la Autostrada București-Pitești.
Prin intermediul săpăturilor arheologice începute în 2020, au fost investigate 11 situri din județele Olt (Braneț, Slătioara, Milcovul din Deal, Negreni, Buicești și Cârstani) și Argeș (Pădureți, Podul Broșteni, Mârghia de Jos, Albota și Recea). Ultima etapă a acestui vast program de cercetare de teren (noiembrie-decembrie 2023), a fost alocată cercetării arheologice preventive a două monumente arheologice deosebit de importante din județul Argeș, pe traseul tronsonului IV al drumului expres: un sector din limesul roman transalutanus, situat pe teritoriul comunei Albota, și un mormânt tumular preistoric situat în comuna Căteasca, la sud de Recea, în zona inelului de racordare a drumului expres la Autostrada București-Pitești.
Cel mai vechi complex funerar de pe teritoriul județului Argeș
”Limesul transalutan, cunoscut în popor drept ”Troianul”, a funcționat în secolele II-III p.Chr. ca ”frontieră” estică a Imperiului Roman, ce despărțea provincia Dacia de lumea barbară de la răsărit. Cercetarea noastră din situl de la Albota s-a soldat cu rezultate deosebit de fructuoase, punând în evidență pentru prima oară, într-o manieră clară și pe o lungime semnificativă, consistența și structura acestei linii defensive și de comunicare (val de pământ, șanț, palisadă)”, arată cei de la Muzeul Județean Argeș în comunicatul transmis. Lucrările, coordonate în teren de dr. Ion Dumitrescu, au beneficiat și de colaborarea colegilor de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” (dr. Florian Matei-Popescu) și de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (dr. Alexandru Popa).
”Tumulul preistoric cercetat acum face parte dintr-o necropolă mai întinsă, situată pe teritoriul satelor Recea și Cătanele, comuna Căteasca. Conținea un mormânt de înhumație cu inventar funerar metalic (inele de buclă din aur și argint). După rit, ritualul funerar și inventarul arheologic asociat, mormântul datează din zorii epocii bronzului (orizontul de înmormântări specific culturii Yamnaya, începutul mileniului al III-lea a.Chr.). Este cel mai vechi complex funerar de pe teritoriul județului Argeș care a beneficiat de o cercetare arheologică și o documentare adecvată”, potrivit sursei citate. La cercetări au participat și dr. Alin Frînculeasa (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova) și Andrei Heroiu (Vanderlay Arheo Hunedoara).
Cercetările de teren vor continua și în 2024
Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean Argeş, ne-a precizat că aceste descoperiri nu blochează lucrările la Drumul Expres Pitești-Craiova. Rezultatele acestor cercetări urmează să fie publicate științific și expuse publicului larg în viitorul apropiat, după efectuarea tuturor analizelor și investigațiilor de laborator complexe și interdisciplinare (pedologice, antropologice, arheozoologice, metalografice, radiocarbon etc.) necesitate de astfel de descoperiri. Cercetările de teren vor continua și în 2024, cu etapa de supraveghere arheologică asigurată de Muzeul Județean Argeș pe traseul argeșean (tronsonul IV) al drumului expres aflat în construcție. Din partea muzeului, programul de asistență arheologică pentru DEx 12 este coordonat de arheologul expert dr. Dragoș Măndescu, vicepreședinte al Comisiei Naționale de Arheologie și membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.
Sursă foto: Muzeul Județean Argeș.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
(VIDEO) “Ignatul la Golești”- primarii au tăiat porcii în scop caritabil
