▼Se discută chiar și de intenția realizării unei secții interne în Penitenciar▼ Dincolo de faptul că nu se plătesc contribuții către stat și sunt multe alte avantaje, cel mai mare atu îl reprezintă „stabilitatea” forței de muncă: deținuții nu migrează la alte firme!
De câțiva ani buni, companiile din industrie (și nu numai) se plâng de lipsa forței de muncă, fie calificate, fie necalificate, după ce foarte mulți români au luat drumul străinătății. A apărut soluția aducerii de angajați din afara spațiului UE și s-a apelat preponderent la persoane din zona asiatică: nepalezi, vietnamezi, indieni, un tip de angajați preferați în construcții și în industria ospitalității. Numai că și o parte dintre aceștia au început să creeze probleme. Fie pleacă pe neanunțate de la locul de muncă, lăsându-se momiți cu alte oferte, fie doar se folosesc de angajator ca să poată „tranzita” România către alte state din Uniunea Europeană.
În acest context, cu o oscilație a forței de muncă dăunătoare pentru companiile din zona de producție, firma Leoni, specializată pe producția de cablaje auto, a ajuns la o soluție, care se dovedește a fi foarte eficientă: persoanele private de libertate, încarcerate în Penitenciarul de la Colibași!
Leoni a bătut palma cu Penitenicarul pentru furnizarea de angajați
Contractul s-a încheiat direct cu Penitenciarul Mioveni, încă de anul trecut, din septembrie. Inițial, compania a solicitat doar 50 de deținuți, dar ulterior – observând beneficiile – a crescut contractul la 100 de persoane. Deținuții lucrează pe 2 schimburi și merg, la serviciu, cu transport special, fiind însoțiți de către angajați ai unității, care îi supraveghează nonstop. De asemenea, aceștia nu sunt plasați alături de ceilalți salariați ai companiei, desfășurându-și activitatea într-o secție separată, care nu le permite să se intersecteze cu personalul Leoni.
Avantajele pentru angajator sunt multiple într-un astfel de angajament. În primul rând, nu se încheie contract individual de muncă cu angajații, ci un singur contract „comercial ” cu penitenciarul ca „furnizor de forță de muncă” (diferențele rezultate la obligațiile fiscale fiind semnificative). Compania are asigurat, în mod constant, același volum de personal și – mai important decât acestea – acest personal este cel mai loial cu putință. Deținuții nu… migrează de la o firmă la alta, când se plictisesc sau le apare o ofertă de muncă mai bună, așa cum procedează salariații în mod normal, afectând fluxul de producție.
Rebuturi mai multe, dar stabilitatea primează!
Nefiind persoane cu experiență în acest domeniu, al confecționării cablajelor, la capitolul dezavantaje se înregistrează un procent mai mare de rebuturi, față de cel rezultat de la salariații obișnuiți, însă faptul că oferă stabilitate este un plus și compania preferă să meargă mai departe, suplimentând numărul deținuților solicitați. Mai mult, aceștia chiar ar putea fi angajați aici după ieșirea din Penitenciar pe un post similar, mai ales că deja își fac „internship-ul”.
Se pot crea secții interne în Penitenciar!
Una dintre cele mai recente informații (neconfirmate oficial încă) este că Leoni intenționează să ceară înființarea unei secții chiar în interiorul Penitenciarului Mioveni, pentru a nu mai fi nevoie de transportul zilnic al deținuților și deplasarea personalului de securitate care îi ține sub supraveghere. Adică pentru o reducere considerabilă a costurilor. Fără să confirme discuțiile cu Leoni în această direcție, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Mioveni, inspector principal Laura Olteanu, ne-a declarat că există o asemenea posibilitate, însă trebuie să se țină cont de mai mulți factori. „Solicitări există, dar realizarea unei secții în interiorul Penitenciarului depinde de spațiul pe care îl avem și de echipamentele pe care compania solicitantă trebuie să le instaleze. Dacă se pot reloca utilaje și există și locul necesar, există și această posibilitate.”
Deținuții pot lucra în Penitenciar cu materia primă a companiilor
Pe lângă cele 100 de persoane private de libertate care desfășoară activitatea la Leoni, în Pitești, sunt și alți 5 deținuți care lucrează chiar în interiorul unității. Este vorba despre 5 persoane care montează piese din material plastic pentru firma argeșeană Plast Mould Part SRL. Aceștia sunt plătiți la normă, nu pe bază de contract precum colegii lor.
Prin aceste contracte, unii deținuți asigură veniturile familiei
Conform Legii 254/2013, veniturile realizate de persoanele condamnate pentru munca prestată nu constituie venituri salariale şi se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice. Deși nu se vorbește de un salariu, și aceștia au de câștigat.
Sumele pentru munca prestată sunt încasate de către administrația penitenciarului și se repartizează astfel:
» 40% din venit revine persoanei condamnate;
» 60% unității de detenție, ca venituri proprii, utilizate în special pentru îmbunătățirea condițiilor din Penitenciar.
Din suma care revine deținutului,
» 90% din bani îi poate utiliza pe timpul executării pedepsei, iar restul de 10% se colectează într-un fond la Trezoreria Statului, de care va beneficia la eliberare.
Din cele explicate de către purtătorul de cuvânt Laura Olteanu, mulți dintre deținuți optează pentru a lucra, deoarece acesta este unicul mijloc pentru a asigura un venit familiilor, cât timp ei se află în spatele gratiilor. De asemenea, au beneficii și în ceea ce privește perioada de pedeapsă, din care se mai scade în cazul celor care au activitate.
Printre avantajele angajatorilor care lucrează cu deținuți: nu plătesc contribuții la stat!
În Penitenciarul Mioveni sunt, în medie, 600 de persoane private de libertate. Cu toate că nu toți pot sau doresc să lucreze, ar fi destul de mulți disponibili.
„Firmele interesate ne pot transmite o solicitare în care să specifice nevoile lor. În funcție de regimul deținuților și de cerințele angajatorului, se face o selecție. Nu există un număr maxim sau minim de persoane private de libertate pe care o companie trebuie să îl contracteze.”, ne-a mai declarat purtătorul de cuvânt, inspectorul principal Laura Olteanu. Folosirea la muncă a persoanelor private de libertate se realizează în temeiul unui contract de prestări servicii încheiat între directorul Penitenciarului (în calitatea de prestator) și operatorul economic (în calitate de beneficiar).
Conform informațiilor date publicității de Administrația Națională a Penitenciarelor, „oferta” pentru companii cuprinde următoarele avantaje:
»scutirea de obligaţiile de plată la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de sănătate, fondul de şomaj;
»asigurarea unui număr constant de persoane private de libertate pe toată durata derulării contractului, ţinând cont de nevoile beneficiarului;
»continuitatea serviciilor prestate pe întreaga perioadă de derulare a lucrărilor;
»posibilitatea asigurării unor spaţii de producţie în interiorul penitenciarului;
»negocierea tarifelor în funcţie de complexitatea lucrărilor efectuate, durata contractului şi numărul de persoane private de libertate implicate;
»folosirea la muncă a persoanelor private de libertate nu implică încheierea unor contracte cu acestea, ci doar încheierea unui contract de prestări servicii între beneficiar şi directorul penitenciarului;
»posibilitatea întreruperii temporare a activităţii, la solicitarea firmei, din cauze obiective, fără ca aceasta să atragă cheltuieli suplimentare.
»siguranţă asupra materiilor prime, materialelor, uneltelor şi utilajelor folosite în procesul tehnologic, neexistând riscul sustragerii acestora;
»asigurarea pazei şi a hranei persoanelor private de libertate de către administraţia penitenciarului, fără a implica costuri suplimentare din partea beneficiarului;
»posibilitatea supravegherii şi coordonării lucrărilor de către personalul propriu în colaborare cu reprezentanţii beneficiarului.
»Persoanele private de libertate pot desfăşura activităţi lucrative calificate sau necalificate, în domenii distincte, cum ar fi: construcţii civile, rutiere şi feroviare; exploatarea terenurilor agricole şi împădurire; recuperarea şi reciclarea deşeurilor; prelucrarea lemnului; confecţii metalice; producţie mobilier de orice tip şi activităţi auxiliare; întreţinerea şi amenajarea clădirilor şi a spaţiilor verzi; reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare ori a reţelelor de iluminat; amenajarea şi întreţinerea spaţiilor publice; producţie ambalaje de carton, mase plastice, componente electronice şi cabluri electrice, accesorii pentru autovehicule; manipulat materiale; coaserea manuală a încălţămintei şi ambalarea confecţiilor textile etc.
