Dumitru Tudosoiu despre cele mai fierbinți subiecte înainte de începerea școlii:
Dacă se va păstra ritmul îmbolnăvirilor COVID, ne va paște din nou scenariul online!
Mai este puțin și începe școala. Dezbaterile pe marginea noilor legi ale Educației sunt pe final, dar nu și controversele. Profesorii urmează să primească un ,,premiu de consolare” de 4% la salariu… Iată un bun moment pentru a discuta despre toate acestea cu inspectorul general al IȘJ Argeș, Dumitru Tudosoiu.
S-ar putea să mai vedem modificări pe subiectele aflate în dezbatere
Cum merg dezbaterile pe marginea noilor Legi ale Educației? În ce stadiu vă aflați cu feedback-ul din partea cadrelor didactice?
La nivel național sunt foarte multe dezbateri și foarte multe întâlniri pe această temă. Am și participat la o întâlnire organizată de către Ministerul Educației, cu domnul ministru și toți inspectorii generali și generali-adjuncți din țară. Îmi pare rău că, la nivelul județului Argeș, nu am mai avut timp suficient pentru a organiza o dezbatere cu toți cei care sunt implicați – părinți, elevi, sindicate, cadre didactice – pentru că în această perioadă tocmai am organizat și desfășurat sesiunea de toamnă a Bacalaureatului.
Mulți spun că a fost un moment prost ales pentru dezbateri acum, în perioada vacanței…
Nu cred că a fost un moment prost ales pentru că perioada a fost destul de generoasă – din 13 iulie până în 24 august. Pe mine și pe colegii mei ne-a prins, cumva, foarte ocupați, dar acest proiect de lege se adresează tuturor. Cadrele didactice au avut timp suficient să studieze, să-și formeze puncte de vedere și să le transmită. Mai greu era în timpul anului școlar, când toată lumea era ocupată cu predatul, cu evaluatul și alte probleme de serviciu care animă pe fiecare.
Care a fost atmosfera la întâlnirea cu ministrul și inspectoratele școlare, cu ce propuneri v-ați dus?
Eu am plecat cu două teme de discuție legate de finanțarea per elev în viitorul proiect de lege și cu acea chestiune mult-discutată legată de palatele copiilor, cluburile elevilor și cluburile sportive școlare. Nu am reușit să ridic personal problema pentru că alți colegi au luat cuvântul înaintea mea și au atins cele două puncte. Ca atare, am primit răspunsurile de care aveam nevoie. Am văzut că suscită interesul câtorva organizații sindicale de părinți și de elevi și s-ar putea să mai vedem modificări pe subiectele aflate în dezbatere.
Înțeleg că acum s-a ajuns la următoarea variantă de lucru: profesorii de la palatele și cluburile copiilor rămân cadre didactice, dar Palatele și cluburile copiilor nu mai trec la primării, patrimoniul lor urmând a fi administrat de consiliile județene. Va fi binevenită această măsură la noi, în Argeș, în contextul în care conducerea Consiliul Județean se plânge că are multe responsabilități pe cap?
O cheltuială în plus, în mod evident, nu ar conveni nimănui, dar există posibilitatea ca, cel puțin pentru o perioadă bună de timp, să vină sume de la bugetul statului, către Consiliile Județene, pentru asigurarea funcționării. Sunt mai multe variante de discuție, vom vedea pentru ce se va opta.
A fi sau a nu fi admitere separată la colegii? – aceasta este întrebarea
Un alt cartof fierbinte e reprezentat de susținerea admiterii direct la colegii. Federația părinților a luat poziție și exclud în totalitatea această posibilitate, argumentând că elevii vor fi prea surmenați să susțină examene de două ori.
Au fost două discuții legate de acest subiect. Prima discuție, dacă mai este oportun să se organizeze examen de admitere la colegii sau nu. Asta înseamnă că mergem cu Evaluare Națională pentru toată lumea și atât. A doua discuție: organizarea de examene și la colegii, când și cum.
În ultima variantă de lucru s-a decis că aceste examene ar urma să se dea după Evaluarea Națională.
Da, și am văzut că de când a apărut această posibilitate, pentru că nu este nimic bătut în cuie, au reacționat în special asociațiile de părinți, spunând că este un stres prea mare pentru copii ca, în termen de două săptămâni, să repete un examen. Până la urmă de ce să mai dau admitere dacă am luat notă mare la Evaluarea Națională? – se întreabă. Există propunerea venită din partea domnului ministru și a specialiștilor cu care a lucrat la proiect și anume: colegiile din România pot să-și organizeze admitere pe un 70% dintre locuri, spre exemplu; restul locurilor rămase vor merge să fie ocupate prin repartizare computerizată în urma examenului de Evaluare Națională. Există și această variantă mixtă care mie mi se pare cât se poate de bună.
Învățământul din România este un învățământ de masă, nu unul de la un nivel de performanță în sus. El asigură școlarizare pentru toți copiii. Nu poți cere unui sistem de masă, unui mamut de sistem, să nu-și creeze propriile metode sau proceduri prin care, pentru copiii din această mare masă care-și doresc performanță, să asigure posibilitatea să atingă acea performanță. În România, dacă vrei să înveți, bine, dacă nu, e alegerea ta.
Mulți strigă… ,,discriminare”, copiii de la școlile din mediul rural nu vor mai avea nicio șansă.
Eu nu cred asta, cine vrea să învețe, învață. În mediul rural avem rezultate la fel de bune ca în mediul urban. Nu mai sunt școlile pe care le știam noi în rural, prăpădite, cu un singur profesor. Există școli cu table interactive, cu internet, școli care arată mai bine decât școlile din oraș. Și ar mai fi ceva: nu școlile împărțite în rural și urban ar fi problema, ci ce facem noi, părinții și ce fac copiii noștri care merg la școli, indiferent unde ar fi acestea. Cât timp petrec pe telefon, pe TikTok, pe Youtube, pe Facebook, pe Instagram, pe jocuri, în viața asta virtuală care, din păcate, a prins o întreagă societate? Învățăm sau petrecem mai mult timp pe device-uri? Și atunci nu se mai pune problema de școală, ci cât timp ești dispus să înveți.
,,Niciun Guvern până azi nu a reușit să facă această infuzie de capital”
În altă ordine de idei, profesorii vor primi 4% la salariu de luna viitoare. Ce părere aveți despre acest mărunțiș care reprezintă, în fapt, o mică parte din ceea ce trebuia dat deja până în 2022?
Sunt niște tranșe de bani care vin în Educație: un 4% acum, la începutul anului viitor o altă tranșă. Ideea pe care ne-a spus-o domnul ministru la consfătuire a fost următoarea: că intenționează ca în primii doi ani de la intrarea legii în vigoare, salariile să se majoreze cu 40%. Astfel, profesorul debutant trebuie să fie cu salariul de încadrare din primul an de învățământ egal cu salariul mediu din România.
Profesorul cu definitivat va avea mai mult decât salariul mediu, la fel și cel cu gradul doi și unu. Astfel, se va ajunge ca profesorul cu gradul unu să aibă dublu salariului unui profesor debutant. Proiectul în sine presupune niște costuri, adică banii care vor intra în Educație vor fi destul de mulți. Se va intra mult mai atent în activitatea unei școli și ce trebuie să le asigurăm copiilor în școală.
Mă gândesc că acel 6% din PIB nu a putut fi acordat în vremuri mai bune. Cum se va reuși acordarea unor sume mai mari de bani pentru Educație acum, în vremuri de criză, când statul nu știe cum să ne mai ia și măruntul din portofel?
6% în mod evident nu au cum să acorde deși, în mod paradoxal, este în lege din 2011. Niciun Guvern până azi nu a reușit să facă această infuzie de capital, dar planul pe numărul de ani în care se va implementa Legea este să se ajungă aproape de ținta aceasta. Dacă reușim în doi ani și jumătate să atingem un 5%, am fi aproape de dublu, ceea ce este uriaș. Până la urmă, cei 5% este valoarea contribuției Uzinelor Dacia Renault la PIB-ul României.
Dacă am fi avut mai multe Dacii, mai multe investiții de gen, am fi fost departe… Între timp, înțeleg că s-a ajuns la următoarea situație: costul standard primit de școli ,,nu acoperă nici măcar cheltuielile materiale”, în contextul în care prețurile la energie și alte utilități au crescut considerabil în această perioadă, informează ministrul Educației. Ce facem, mai strângem din robinete la iarnă?
Nu neapărat. Această poveste este de când a apărut Legea Educației. În fiecare an, în foarte multe județe ale României, se cer bani la rectificare spre final de an. În general mergem pe finanțarea aceea care nu acoperă nevoile sistemului. Eu am spus și rămân la opțiunea mea: noțiunea de finanțare per elev este foarte greu aplicabilă în România.
Din discuțiile avute de-a lungul timpului, din experiență, văzând fluxul cheltuielilor, eu am propus o finanțare mai corectă, adică per formațiune de studiu, grupă sau clasă. Să se găsească o formulă de calcul, în funcție de priorități, de specificul județului, cu câți bani trebuie să finanțez o formațiune de studiu. A doua chestiune presupune să se statueze cu câți elevi poate fi constituită o grupă pentru a-și asigura plata profesorilor care predau și cheltuielile materiale. Lucrurile ar fi mai corecte.
Cum a fost întâmpinată această propunere care, așa cum spuneați la început, a fost propusă și de către alți colegi din țară?
S-a notat, ni s-a promis că se va discuta, că se va lua în calcul această variantă, dar trebuie discutat și cu cei de la Ministerul Finanțelor pentru că ce povestesc eu are un impact financiar de peste 6% pe care oricum nu îi avem. E ușor a scrie versuri, vorba poetului…
,,La Colegiul ,,Zinca Golescu” anul școlar va începe în condițiile pe care și le-au dorit cei de acolo”
Revenind în Argeș, mai avem vreo școală cu wc-ul în fundul curții?
Am o singură situație raportată în tot județul la acest moment. Acum doi ani, după finalizarea primului meu mandat, mai erau foarte puține unități de învățământ cu wc în fundul curții, cum se spune, și asta numai la școlile structură, unde numărul de copii era foarte mic. Stabilisem că, decât să mai punem niște bani și să cheltuim miliarde pentru 10 copii, care la anul vor fi opt și apoi nu vor mai fi deloc acolo, mai bine am asigura transportul către școala de centru unde avem asigurate toate condițiile. Oricum, suntem campioni în sens bun la capitolul acesta. Consiliul Județean și, secundar, Ministerul Educației, au contribuit la această stare de fapt bună.
Legat de lucrările de la Colegiul ,,Zinca”, în ce condiții va începe noul an școlar?
La Colegiul ,,Zinca Golescu” anul școlar va începe în condițiile pe care și le-au dorit colegii de la ,,Zinca Golescu” și cred că și Comitetul de părinți de acolo. Această declarație a mea poate fi înțeleasă în mai multe sensuri. Eu am avut o propunere, Primăria a avut o propunere, am fost cu domnul primar în două rânduri acolo și le-am dat variante prin care să ușurăm viața copiilor de acolo în perioada în care colegiul se reabilitează integral. Ne-am lovit de un ,,Nu” categoric, au ales varianta de a lucra pe trei schimburi, cu orele diminuate cu cinci minute, pentru a face loc acestui program. Până la urmă copiii vor fi înghesuiți, vor învăța în același liceu. Vor vedea, probabil, pe pielea lor – nu-mi doresc asta, dar așa au decis – că va fi dificil să desfășori ore în timp ce la 10 metri distanță se sparg pereți, mașinile descarcă moloz în curtea școlii… Dar, repet, asta au vrut.
La final v-aș întreba: sub ce auspicii începe noul an școlar? Care sunt veștile bune și veștile mai puțin bune?
Veștile mai puțin bune – sper să nu se adeverească – sunt legate de o nouă pandemie de Covid19. După cum ați observat, sunt zone ale țării unde cazurile sunt în creștere. Dacă se va păstra ritmul, ne va paște din nou scenariul online. La capitolul lucruri bune, cred că cea mai bună veste este că începe școala. Cred că toți părinții care au avut în vacanță copiii în grijă au realizat cât de bine e să te bucuri de copiii în fiecare zi, dar și cât de greu este să le gestionezi activitatea, să aibă un scop în fiecare zi, să-i determini în fiecare zi să deschidă o carte, să mai închidă telefonul ș.a.m.d.. Cel puțin tatăl de copii Dumitru Tudosoiu abia așteaptă să înceapă școala pentru că există un program, există niște oameni plătiți pentru a educa copiii, a le oferi informații și e nevoie în viața fiecăruia de un pic de ordine.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro
