» Martorii și declarațiile din instanță au schimbat cursul procesului în care a fost judecat fermierul Petre Popa
Un cunoscut fermier din comuna Albeștii de Argeș, acuzat de sclavie, a fost achitat de Tribunalul Argeș. Petre Popa este fratele primarului în funcție Gabriel Popa și a fost trimis în judecată sub acuzația de trafic de minori. În dosarul instrumentat de DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești, asupra lui au planat acuzații cu privire la exploatarea prin muncă a mai multor persoane, printre care și un minor de 17 ani, pe care le-ar fi obligat să muncească la ferma lui, fără să le plătească. Pe lângă asta, procurorii au mai reținut în rechizitoriu că fermierul îi adăpostea pe ciobani în condiții insalubre, le reținea documentele și telefoanele mobile și nu-i hrănea. Martorii au răsturnat situația în timpul procesului, susținând că au avut parte de condiții umane cât timp au lucrat la fermierul judecat.
Acuzații de exploatare prin muncă
Fermierul Petre Popa este extrem de cunoscut în zona de nord a Argeșului și mai ales în Albeștii de Argeș. Pe lângă faptul că este fratele primarului, acesta deține o fermă cu peste 800 de animale: vaci, oi și porci.
Când a fost demarată ancheta DIICOT, oamenii legii au acuzat că Petre Popa ar fi recrutat oameni ai străzii din Gara de Nord București, prin intermediul unor taximetriști și că îi aducea pe aceștia la fermă, unde îi obliga să muncească. Procurorii au identificat, la momentul respectiv, nouă victime care s-au constituit părți civile în proces. Oamenii legii au făcut mai multe percheziții la fermă și la domiciliul lui Petre Popa, în iunie 2024.
După descinderi, bărbatul a fost inițial reținut, fiind plasat ulterior în arest la domiciliu, măsură menținută până în septembrie 2024 și înlocuită cu cea a controlului judiciar. Iată cum suna acuzarea lui Petre Popa:
„În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în sarcina inculpatului Popa Petre, în esenţă, că în data de 19.03.2024 l-ar fi recrutat pe minorul C. Ionuț Adrian, în vârstă de 17 ani, în scopul exploatării, prin inducerea acestuia în eroare, promițându-i că îi va plăti un salariu lunar pentru munca prestată, după care inculpatul ar fi adăpostit victima la ferma sa din Albeștii de Argeș, unde ar fi supus-o în perioada 19.03.2024 – 22.03.2024, până când victima a reușit să fugă de la fermă, la executarea unei munci în mod forțat, obligând-o să aibă grijă de animale, folosind metode de constrângere fizică și psihică, procedee care au adus victima în stare de aservire. S-a mai reţinut totodată în sarcina inculpatului că în perioada decembrie 2023 – mai 2024, în baza aceleiași rezoluții infracționale (care a constat în procurarea de forță de muncă în scopul exploatării), ar fi recrutat persoanele vătămate S. Aurel, G. Costel, N. Sebastian Gabriel (profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate N. Sebastian Gabriel, care suferă de afecțiuni psihice), Z. Ionel, S. Gheorghe Ciprian, G. Cristian, B. Dan și M. Vasile, prin inducerea lor în eroare, promițându-le că le va plăti salarii pentru munca desfășurată, după care inculpatul ar fi adăpostit persoanele vătămate la ferma sa din Albeștii de Argeș, unde le-ar fi supus în perioada decembrie 2023 – mai 2024, până când victimele au reușit să fugă de la fermă sau până la intervenția organelor de poliție, la executarea unei munci în mod forțat, obligându-le să aibă grijă de animale, folosind metode de constrângere fizică și psihică, procedee care au adus victimele în stare de aservire”, se preciza în rechizitoriul DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești.
În rechizitoriu, procurorii au mai precizat că Petre Popa ar fi recrutat persoane din medii sociale defavorizate, majoritatea victimelor provenind din rândul persoanelor lipsite de adăpost, le-ar fi promis că o să le angajeze cu forme legale și că le va asigura cazare, mâncare și câte un pachet de țigări pe zi pentru munca prestată. După ce au ajuns la fermă, ciobanii ar fi constatat că au un program de lucru extenuant, „fiind obligate să muncească de dimineața până seara, uneori chiar și pe timpul nopții, constatând totodată că mâncarea este insuficientă, condițiile de cazare sunt insalubre și că nu sunt plătite pentru munca depusă”. Mai mult decât atât, pentru a se asigura că victimele nu pleacă de la ferma unde erau exploatate, fermierul le-a luat actele de identitate și telefoanele mobile pe care le-au avut asupra lor, „după care le-a creat acestora o stare de temere, folosind amenințări și exercitând un comportament violent”.
Martorii au negat acuzațiile
După ce a început procesul, victimele au refuzat să fie reaudiate în fața judecătorilor. Astfel, magistrații au analizat declarațiile date în faza de urmărire penală ale acestora, care au fost înregistrate audio, cât și transcrierile acestora. Au fost audiați alți martori, inclusiv mamele unor tineri care se numărau printre victime. În urma interogatoriilor din instanță, cei audiați au negat acuzațiile ce i se aduceau fermierului. Aceștia au spus că erau cazați într-o cameră construită din BCA, unde aveau sobă, frigider și plasmă, iar curățenia trebuia asigurată chiar de către cei care locuiau acolo, iar unii ciobani dormeau și în două rulote. Au mai susținut că fermierul le aducea de mâncare carne, cârnați, brânză, ouă și șuncă, alimentele fiind lăsate în frigider, iar Petre Popa le oferea și cafea, suc sau bere, dar pe acestea le reținea din salariu. Că primeau bani și, de multe ori, după ce luau salariul, ciobanii se opreau la barul din localitate, unde beau și jucau la păcănele. Martorii au mai spus că ciobanii aveau telefoane, iar cei care nu dispuneau de aparate le primeau de la fermier.
Minorul nu a fost ținut cu forța la fermă
Judecătorii au ajuns la concluzia că nici minorul nu ar fi fost exploatat.
„…Astfel, eventuala recrutare a părţii civile minore nu a fost realizată în scopul exploatării acesteia, probele administrate neatestând (cel puţin nu la standardul probatoriu necesar pentru pronunţarea unei soluţii de condamnare) că primirea la muncă a părţii civile C. Ionuț Adrian ar fi fost realizată în scopul supunerii la executarea unei munci în mod forţat, nici în scopul ţinerii în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire. S-a evidenţiat probatoriu că partea civilă minoră nu a fost constrânsă fizic sau psihic în niciun fel să continue să muncească, nici nu a fost împiedicată să plece de la ferma inculpatului, nici nu s-a aflat în vreo situaţie în care să nu poată cere ajutor (avea telefon mobil, a intrat în contact cu persoane cărora le-ar fi putut cere ajutorul) ori să nu se poată orienta din cauza locului în care se afla; totodată, nu a fost adusă în stare de aservire, neaflându-se sub controlul strict al inculpatului, astfel încât să nu mai poată decide liber asupra propriei libertăţi de acţiune, nici într-o relaţie de subordonare sau dependenţă extremă faţă de inculpat”, scrie în motivarea hotărârii Tribunalului Argeș.
Cum au evaluat judecătorii situația de la ferma din Albeștii de Argeș
Mărturiile martorilor au demontat toate acuzațiile, una câte una. „În urma analizei globale efectuate de instanţă asupra probatoriului administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, reţinem că – deşi o parte din probele administrate sunt de natură să confirme existenţa unor indicii referitoare la implicarea inculpatului Popa Petre în comiterea infracţiunilor de care a fost acuzat – în concret există suficiente alte elemente probatorii, evidenţiate şi analizate în cele care preced, care atestă neîndeplinirea condiţiilor de tipicitate obiectivă a infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori, contrazicând acuzaţiile formulate de organele de urmărire penală. (…) Prin urmare, analizând coroborat probele administrate în cauză, concluzionăm că există suficiente elemente care indică faptul că părţile civile:
» au cunoscut de la început felul muncii pe care urmau a o presta la ferma inculpatului;
» nu au fost împiedicate în niciun fel să plece, având posibilitatea efectivă de a părăsi ferma oricând doreau;
» nu au fost induse în eroare nici cu privire la promisiunea de asigurare a hranei şi cazării la ferma inculpatului, nici cu privire la plata salariului pentru munca prestată;
» nu au fost supuse executării unei munci în mod forţat;
» nu au fost supuse niciunei presiuni psihice, niciunei agresiuni sau ameninţări în vederea împiedicării plecării acestora sau în vederea aducerii lor în stare de aservire”, se arată în concluziile completului de judecată.
Decizia nu este definitivă
În timpul procesului, victimele s-au constituit părți civile și au cerut despăgubiri în valoare de 91.000 de lei, respectiv 10.000 de euro. Procurorii DIICOT au pus sub sechestru asigurător mai multe bunuri ale fermierului pentru a se asigura că despăgubirile vor fi plătite. Cum inculpatul a fost achitat, acțiunea civilă a rămas nesoluționată. Ca să primească banii, cei care s-au constituit părți civile vor trebui să intenteze un proces civil împotriva lui Petre Popa. De aceea, măsurile asigurătorii vor fi menținute încă 30 de zile după ce sentința de achitare va rămâne definitivă, timp în care victimele au timp să introducă acțiunea civilă. Dacă nu o fac, măsurile vor fi ridicate. Decizia Trisbunalului Argeș nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Material realizat de Monica Sandu
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Nicolae Ivănescu și fiul său – trimiși DIN NOU în judecată pentru braconaj cinegetic
