Astăzi, 20 septembrie 2025, se împlinesc 51 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului (DN 7C), unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din Europa și un simbol al ingeniozității românești. Construit cu eforturi uriașe și cu sacrificii omenești, Transfăgărășanul rămâne și astăzi o realizare tehnică impresionantă și un reper turistic major, apreciat la nivel internațional. Astfel, cei de la CNAIR au publicat un scurt istoric al acestui drum măreț.
Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) reamintește că astăzi, 20 septembrie 2025, se marchează 51 de ani de la inaugurarea oficială a Transfăgărășanului (DN 7C), unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de infrastructură realizate în România 100%, un pisc al ingineriei românești, proiectarea și execuția fiind integral românească.
”La 51 de ani de la inaugurare aducem un omagiu celor care l-au conceput, l-au construit și l-au păstrat în funcțiune până astăzi, celor care prin muncă și sacrificiu, au creat un simbol al României moderne”, arată cei de la CNAIR în informarea publicată.
„Transfăgărășanul este una din dovezile incontestabile ale performanțelor ingineriei românești. Dorim să continuăm aceste performanțe, iar în ultimii ani, am dovedit capacitatea României de a construi infrastructură modernă, chiar și în situații dificile.”, consideră ing. Cristian Pistol, director general al CNAIR.
Scurt istoric – Transfăgărăşanul şi-a cerut tributul
Finalizat în anul 1974, după 4 ani de eforturi intense, acest drum montan are o lungime de 91 km și o altitudine maximă de 2042. Transfăgărășanul este și astăzi o dovadă clară a îndemânării și determinării celor care au avut viziunea de a străbate Munții Făgăraș cu o șosea unică în Europa.
Din păcate, realizarea Transfăgărășanului nu a fost posibilă fără jertfă: aproximativ 40 de vieți omenești au fost pierdute în timpul construcției, un tribut adus unei lucrări care astăzi impresionează întreaga lume.
Construcţia drumului a fost încredinţată Trupelor de Geniu, conduse la vremea respectivă de Generalul Locotenent Vasile Slicariu până în 1972, succedat de generalul Emil Andriescu, iar execuţia efectivă urma să fie făcută, în special, de Regimentele 1 Geniu de la Râmnicu Vâlcea şi 52 Geniu de la Alba Iulia, sub comanda Colonelului Nicolae Mazilu, o personalitate a Trupelor de Geniu, ulterior Comandant al Şcolii de Ofiţeri de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate, iar după construcția drumului, a fost avansat la gradul de General de Brigadă (r).
Generalul de Brigadă (r) Nicolae M. Mazilu, declara în cartea sa „Enigma Transfăgărăşanului”: „Am scris «Enigma Transfăgărăşanului», a cărui epopee am trăit-o în întregime, în calitate de Comandant al Şantierului din sectorul nordic al drumului, unde mi-a bătut inima lângă fiecare om, militar sau civil, de a cărui viaţă răspundeam în fiecare minut”. „Pentru noi, cei ce l-am construit, el rămâne «dragul nostru Transfăgărăşan», cu toate că pe timpul construcţiei era un balaur cu o sută de capete, o sută de capete cu tot atâtea guri, care timp de peste patru ani s-au hrănit cu milioane de metri cubi de rocă (dislocată cu explozivi), cu brazi seculari, cu unelte, maşini, utilaje şi… din păcate, chiar cu vieţi omeneşti! Aproape 40 de morţi şi încă pe atâţia răniţi au constituit jertfa de sânge pentru îmblânzirea acestui balaur uriaş! Aşa cum Meşterul Manole n-a putut înălţa Mănăstirea Argeşului, până n-a sacrificat în zidurile ei ce avea el mai scump, aşa şi «Transfăgărăşanul» şi-a cerut tributul lui de materiale, sudoare, lacrimi, vieţi omeneşti şi sânge!” … Pentru noi, constructorii, «Transfăgărăşanul» a însemnat, pe lângă afirmarea noastră ca specialişti, şi cea mai mare încleştare fizică şi nervoasă din viaţa noastră. Am fost ca în război!”
Înfruntând greutăți deosebite au deschis drumul Transfăgărășan
Pe versantul Nordic, la cota 1200 m, se află monumentul „Poarta Geniștilor” care comemorează evenimentul din martie 1971, când trupele de geniu ale Armatei Române au deschis un sector foarte dificil al Transfăgărășanului prin dinamitare și pe a cărui placă este scris: „Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR.”
Câțiva kilometrii mai sus, la cota 1600, se găsește „Poarta Întâlnirii”, un monument pe a cărui placă este scris: „În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII”.
Renumit pentru frumusețea sa aparte, Transfăgărășanul atrage anual foarte mulți turiști din țară și din străinătate.
Datorită efortului și sacrificiului inginerului Dumitru Ducaru, alături de Colonelul Nicolae M. Mazilu și de toți cei care au muncit la acest proiect, România se mândrește astăzi cu un drum minunat, care apare în toate materialele despre țară și care a fost numit de cei de la emisiunea „Top Gear” drept „cel mai surprinzător drum din lume”.
„Cel mai bun drum din lume! România, îți mulțumim că ai acest drum.” – Jeremy Clarkson, BBC
În cartea inginerului Dumitru Ducaru, „Fascinația trecerii munților”, precum și în Monografia IPTANA „50 de ani de proiectare pentru infrastructura transporturilor, 1953-2003”, sunt detaliate elementele tehnice ale Transfăgărașanului:
- Lungimea totală a drumului este de 91 km, împărțiți astfel: 40 km terasamente din pământ, 21 km terasamente din material stâncos și 30 km de lărgire a drumului existent;
- Lățimea părții carosabile este de 6 metri, la care se adaugă supralărgiri în curbe, iar lățimea platformei este de 8 metri, tot cu supralărgiri în zonele de curbe;
- Partea carosabilă este acoperită cu îmbrăcăminte asfaltică;
- Traseul are 800 de curbe în plan orizontal, iar serpentinele însumează o lungime totală de 5432 metri, cu raze minime de 15 metri, racordate prin curbe progresive – clotoide;
- Declivitățile variază între 6% și 8% pe o distanță de 23,293 km, iar pe alte segmente sunt mai mici de 6%, cu unele porțiuni punctuale de 9% și 9,23%;
- Altitudinea maximă atinge 2.040 metri, în zona km 117;
- Sunt cinci tuneluri cu o lungime totală de 1226,10 metri, cel mai lung măsurând 878 metri;
- Pe întreg traseul s-au executat terasamente în volum de 3,8 milioane metri cubi din pământ și stâncă, zidărie în volum de 290 de mii metri cubi pe o lungime de 8036 metri, 28 de poduri și viaducte, 515 podețe, 80 km de parapete și 1108 metri de copertine.
În prezent, CNAIR are în vedere modernizarea drumului, pentru a permite o perioadă extinsă de circulație anuală, sporind astfel siguranța și atractivitatea turistică a zonei (amenajare parcări, construcție zone de tip „viewpoint”).
”Transfăgărășanul nu este doar un drum, el este un reper național, o realizare tehnică remarcabilă și nu în ultimul rând, o lecție de voință și solidaritate”, transmit cei de la CNAIR.
Sursă foto: Facebook CNAIR și FB Cristian Pistol.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Doliu în familia lui Dani Coman. Cristian Gentea: ”Îi sunt alături și îi voi fi”
