Astăzi, luni, 27 februarie, ISU Argeș a transmis un mesaj emoționant de respect și mulțumire tuturor militarilor care fac parte din Protecția Civilă, cu ocazia Zilei Protecției Civile în România.
La mulți ani tuturor militarilor care fac parte din Protecția Civilă. Vă felicit pentru modul în care acționați în misiunile dumneavoastră și pentru că faceți toate eforturile pentru ca locuitorii acestui județ să fie în siguranță. Sunt convins că este unul dintre motivele care vă aduc în topul încrederii populației. Mereu gata de intervenție, alături de celelalte structuri ale sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, reprezentanții protecției civile ați participat cu profesionalism și devotament la misiunile de salvare a vieților omenești și diminuarea pagubelor naționale.
Voi face un scurt istoric al celor mai importante date care au dus la apariția și apoi la dezvoltarea Protecției Civile în țara noastră.
În 1933, Regele Carol al II-lea, prin „Înalt Decret Regal nr. 468” a aprobat Regulamentul Apărării Contra Atacurilor Aeriene, ca o necesitate a protejării populației civile, de urmările efectelor devastatoare ale primului război mondial. Așa s-au pus bazele, în urmă cu 90 de ani, primelor structuri de protecţie civilă din România.
Conceptul de protecţie civilă a evoluat de la „apărare pasivă”, prin organizarea Comitetului Apărării Pasive, la „apărare locală antiaeriană” prin înființarea Comandamentului Apărării Locale Antiaeriene. În anul 1978 apărarea locală aeriană și-a schimbat denumirea în apărare civilă, iar în anul 1994 apare în mod oficial denumirea de „protecţia civilă”. Doi ani mai târziu, pe 25 septembrie, a fost promulgată Legea protecției civile. Formațiunile de protecție civilă în caz de dezastre au fost create în anul 2000 și tot în același an, Comandamentul Protecției Civile cu structurile subordonate, trece din subordinea Ministerului Apărării Naționale în subordinea Ministerului de Interne.
Anul 2004 este unul marcant, deoarece la data de 08 octombrie apare Legea nr.481 privind protecția civilă, definită ca fiind componentă a sistemului securității naționale.
Este fundamental ca progresele din planul legislativ să fie dublate de progresele înregistrate la nivelul relaţiei cu societatea civilă, care constituie un factor determinant în pregătirea populaţiei pentru reacţia în situații de urgență.
Prin legislaţia internațională și aderarea României la Mecanismul European de Protecție Civilă este reglementat ajutorul umanitar internațional în caz de situații de urgență, la solicitarea statului afectat, atunci când este depășită capacitatea proprie de gestionare a evenimentelor. Oamenii aflați în primejdie, victimele dezastrelor naturale, războaielor și izbucnirii de lupte sau alte circumstanțe excepționale comparabile, au dreptul la asistență umanitară internațională acolo unde autoritățile nu pot oferi ajutor efectiv.
Dezvoltarea Mecanismului de răspuns la protecție civilă al Uniunii Europene se face în mod natural, fără a se impune statelor membre o țintă de atins. Statele membre își vor dezvolta aceste module în funcție de riscurile la care teritoriul propriu este expus și pentru a se asigura de sprijin reciproc atunci când vor avea nevoie.
Un demers important pe care statul român îl are în derulare prin Legea 212 din 2022 se referă la măsurile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor.
Activitățile noastre sunt pro-active, conştientizând din timp consecințele unor seisme de magnitudine mare și vizează reducerea riscului seismic al clădirilor printr-o acțiune complexă, de interes național, în contextul atenuării efectelor unui potențial dezastru provocat de cutremure.
Acțiunea se realizează prin luarea unor măsuri de intervenție la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice.
În special, ne axăm pe implementarea măsurilor necesare în cel mai scurt timp posibil, pentru a menține și a crea un mediu sigur în cadrul instituțiilor cu rol de funcționare vitală la nivelul județului, cum ar fi construcțiile cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituțiilor publice și care au fost construite înainte de anul 1978, precum și construcțiile cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice care se află tot în patrimoniul instituțiilor publice și care au fost construite înainte de anul 1978.
Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat sau prin alte surse legal constituite, respectiv prin Ministerul Educației, pentru instituțiile de învățământ din subordinea/coordonarea acestuia, sau prin Ministerul Sănătății și alte ministere și instituții cu rețea sanitară proprie, pentru unitățile sanitare aflate în subordinea acestora.
Tot în acest sens, sursa de finanțare pentru realizarea activităților se poate asigura și de la bugetele locale sau prin alte surse legal constituite pentru instituțiile de învățământ și unitățile sanitare aflate în subordinea acestora.
Anual, ISU Argeș execută exerciții, instruiri și mediatizează spoturi preventive din cadrul campaniei naționale „Nu tremur la cutremur!”, materiale care cuprind regulile, măsurile și modul de comportare în cazul unui seism.
Atunci când vorbim despre situații de urgență, ar trebui să fim conștienți de faptul că fiecare secundă contează. Este motivul pentru care au fost create aplicații precum Sistemul RO-Alert, folosit în situații precum cele provocate de fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile.
Sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017.
IGSU și DSU utilizează Sistemul RO-ALERT numai pentru crearea și difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației, conform prevederilor legale.
Contribuția Departamentului pentru Situații de Urgență este relevantă în mecanismul de gestionare a situațiilor de urgență, prin modernizarea continuă și dobândirea de noi responsabilități în domeniul protecției civile.
Acestea au fost probate în plan operativ, prin numeroasele intervenții în fața provocărilor apărute, prin activarea Centrului Județean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei.
Activitatea C.J.C.C.I este reglementată prin Hotărârea 574 din 28.04.2022 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei şi a centrelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei, precum şi relaţia acestora cu comitetele pentru situaţii de urgenţă.
C.J.C.C.I se activează şi îşi încetează activitatea prin ordin al prefectului județului Argeș, la propunerea inspectorului-şef al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă. Prin excepţie, atunci când efectele situaţiei depăşesc capacitatea de răspuns de la nivelul judeţului, C.J.C.C.I se activează şi îşi încetează activitatea, prin ordin cu caracter operativ al comandantului acţiunii la nivel național.
În anul 2022, Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției a fost activat astfel:
- În perioada 11.03.2020-08.03.2022, pe tipul de risc epidemii, generat de pandemia de Covid-19;
- În perioada 28-30.05.2022 și în perioada 02-03.09.2022 suplimentare CJCCI Argeș în contextul avertizărilor meteorologice cod roșu și portocaliu de ploi abundente;
- În perioada 21.07 – 07.09.2022 suplimentare CJCCI Argeș în contextul situației de urgență generate de temperaturi ridicate – caniculă.
- Din 08.03.2022 până în prezent în contextul coordonării operaționale a situațiilor de urgență determinate de afluxul masiv de refugiați/persoane strămutate pe teritoriul României, ca urmare a conflictului militar din Ucraina.
Succesul misiunilor ţine, în egală măsură, şi de gradul de educare a populaţiei, pentru că eficienţa intervenţiei instituţiilor statului este mult scăzută în lipsa solidarităţii cetăţeneşti. Din această perspectivă, este extrem de necesară punerea în practică a unei strategii de creştere a nivelului de cunoaştere a populaţiei cu privire la modul de a reacţiona în situații de urgență.
În activitatea dumneavoastră, un concept de bază este cel potrivit căruia prevenirea este mai eficientă decât reacţia. De aceea, este necesară o abordare integrată, pentru a fi asigurată o cât mai bună reacţie în cazul situaţiilor de urgenţă. Prin lege, instituțiile publice, operatorii economici și unitățile de învățământ sunt obligate să desfășoare activități de pregătire pentru ca noi toți să știm cum să reacționăm în situații de urgență.
Problematica protecţiei şi pregătirii pentru situaţii de urgenţă, abordată pornind de la premisa că protecţia, pregătirea şi asistenţa împotriva pericolelor reprezentate de producerea dezastrelor naturale sau tehnologice, reprezintă un drept fundamental al fiinţelor umane, la fel ca dreptul la viaţă şi la sănătate.
Managementul serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă este şi devine pregnant un instrument umanitar atunci când trebuie să răspundă unor situaţii de urgenţă, determinate de cauze naturale, antropice şi/sau conflictuale, prin măsuri şi acţiuni complete, efective, de salvare şi asistenţă umanitară a victimelor şi a celor aflaţi în situaţii-limită, de protejare a valorilor de patrimoniu şi a proprietăţilor în general şi de refacere a mediului înconjurător.
În acest context, protecţia civilă este o componentă a domeniului umanitar şi acţiunile specifice vizează preîntâmpinarea şi prevenirea situaţiilor specifice de urgenţă sau criză provocate de dezastre naturale sau antropice, elaborarea şi asigurarea măsurilor de reducere a riscurilor, de limitare şi înlăturare a efectelor dezastrelor, participarea la acţiunile de refacere după perioadele de criză, fiind totodată principalul agent implicat în elaborarea şi realizarea planurilor naţionale şi locale în domeniu.
Principalele aspecte legate de protecţia populaţiei fac referire la înştiinţare, avertizare şi alarmarea populaţiei în situaţii de urgenţă/conflict armat și au ca principale scopuri evitarea surprinderii şi realizarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale și limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi acţiunilor militare.
Administrațiile publice locale au o serie de obligații legale pe linia de avertizare şi alarmare a populaţiei. Respectiv, să întocmească Schema de avertizare/alarmare a populaţiei astfel încât să fie viabilă, să asigure permanent legătura de comunicaţii şi să confirme primirea mesajelor de înştiinţare, să realizeze transmiterea oportună a avertizărilor către populaţie, în vederea luării măsurilor de protecţie înaintea manifestării factorilor de risc.
Tot autoritatea locală trebuie să asigure instruirea personalului pentru perfecţionarea deprinderilor în utilizarea echipamentelor şi să verifice funcţionarea acestora, precum şi să stabilească accesul către locurile de dispunere a cofretelor şi panourilor de comandă pentru acţionarea manuală a sirenelor electrice şi electronice, cât şi modul de transmitere a mesajelor vocale.
În concluzie, fie că vorbim despre incendii de proporții, inundații, asanarea teritoriului de muniția rămasă neexplodată din timpul conflictelor armate, specialiștii protecției civile sunt mereu la datorie.
Vă mulţumesc pentru responsabilitatea civică de care aţi dat mereu dovadă.
Foto Realitatea de Sibiu
Foto descriptiv.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro
Tragic! A murit medicul Laurenţiu Radu, fostul manager al Spitalului Militar din Piteşti!
