După căderea celui de-al doilea guvern condus de un premier liberal, următoarea mutare a președintelui Nicușor Dan riscă să deschidă o nouă falie în PNL. Nu mai este vorba doar despre numele viitorului premier, ci despre întrebarea care începe să împartă vizibil liberalii: de unde trebuie să vină cele 233 de voturi necesare unui guvern? Alina Gorghiu, președinta PNL Argeș, cere reluarea negocierilor de la zero și construirea unei majorități parlamentare stabile, respingând categoric anticipatele. Senatorul Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului, spune exact invers: revenirea la compromisurile cu PSD nu mai este o soluție, iar ieșirea din blocaj trebuie căutată prin întoarcerea la urne.
Căderea guvernului Mureșan nu a rezolvat nimic. Doar i-a oferit președintelui alibiul cum că ar fi încercat cu soluția liberală. Luni, Nicușor Dan a anunțat că va veni cu o nouă propunere pentru Palatul Victoria, iar în PNL liderii și-au anunțat deja pozițiile pe care le vor avea.
Alina Gorghiu: „Trebuie să acceptăm că strategia PNL de până acum a eșuat”
Alina Gorghiu, deputat și președinte al PNL Argeș, face un diagnostic fără prea multe menajamente: problema guvernului Mureșan nu a fost programul sau componența Cabinetului, ci absența unei majorități.
„A picat al doilea guvern cu premier liberal şi nu e o bucurie pentru nimeni. După căderea guvernului Mureşan, România are însă nevoie de un lucru sigur. De un T0 în politică, un restart complet fără orgolii, fără răfuieli şi fără să mai discutăm la nesfârşit despre cine pe cine a supărat acum cinci luni sau acum zece luni. Lista miniştrilor putea să fie poleită în aur, iar programul de guvernare putea să promită câte în lună şi stele şi din el să curgă lapte şi miere. Dacă n-ai 233 de voturi, n-ai guvern. Pentru că nu-ţi pune nimeni în traistă o majoritate parlamentară. Trebuie să munceşti pentru ea, trebuie să negociezi, să convingi, să construieşti punţi, iar cine nu înţelege asta înseamnă că şi-a trăit viaţa politică în puf, nu ştie ce înseamnă să munceşti pentru un partid, să fii în prima linie a unei campanii şi să răspunzi în faţa oamenilor.”
Alina Gorghiu cere schimbarea strategiei și întoarcerea la negocieri pentru o majoritate parlamentară reală. „Acum toate forţele politice responsabile trebuie să stingă criza, nu să arunce gaz pe foc. Trebuie să coborâm tonul şi să înceapă negocieri serioase. Iar pentru asta trebuie să acceptăm că strategia PNL de până acum a eşuat şi e necesar să reluăm dialogul de la zero, să construim o majoritate stabilă, una care să reziste nu doar la vot, ci pe următorii doi ani. Alegerile anticipate nu sunt o soluţie, înseamnă instabilitate, înseamnă fără rectificare, înseamnă fără reforme, înseamnă fără decizii economice de care România are nevoie. Şi da, azi nu trebuie să fim populari, dar trebuie să fim responsabili. Iar această responsabilitate înseamnă un guvern stabil cu o majoritate adevărată, capabilă să conducă România şi să rezolve problemele oamenilor.”
Este, practic, continuarea poziției pe care Gorghiu a avut-o și înaintea votului pentru guvernul Mureșan: fără o majoritate suficient de largă, aritmetica parlamentară nu poate fi înlocuită de declarații politice.
Mihai Coteț: „Drumul compromisurilor s-a închis”
La polul opus se află senatorul Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului. În opinia sa, eșecul guvernului Mureșan nu demonstrează nevoia revenirii la negocieri cu PSD, ci tocmai imposibilitatea continuării vechii formule. Coteț susține că deznodământul era previzibil încă din momentul nominalizării lui Siegfried Mureșan și pune căderea guvernului pe seama opoziției PSD față de reformele structurale:
„Știam cu toții, încă din prima zi, că nominalizarea guvernului Mureșan venea la pachet cu un deznodământ aproape cert, asumat ca atare inclusiv de cel care l-a propus. Guvernul Mureșan a picat din același motiv pentru care a fost dat jos guvernul Bolojan: Partidul Social Democrat nu avea un om de paie în fruntea guvernului. Un om care să nu atenteze la privilegii și să nu reformeze statul. Un om care să nu deranjeze rețelele de influență și sinecurile construite în teritoriu, dar care să deconteze pentru tot ce nu merge bine. Ceea ce vedem acum în parlament nu este căutarea unei soluții pentru țară, ci vânătoarea unei formule magice prin care PSD să poată guverna și controla resursele din umbră, dar fără să deconteze vreun leu politic sau economic în fața oamenilor. Se caută un paravan, nu un premier, timp în care «cordonul sanitar» a fost substanțial… reevaluat.”
Dacă lidera PNL Argeș cere un „T0” și reconstruirea dialogului, Coteț spune că tocmai revenirea la PSD ar însemna întoarcerea la politica de care liberalii trebuie să se desprindă.
„Drumul compromisurilor s-a închis, iar cine nu înțelege că PNL nu se mai întoarce la vechile obiceiuri a greșit epoca.”
Diferența de opinii devine și mai clară în chestiunea alegerilor anticipate. În vreme ce Alina Gorghiu explică faptul că anticipatele ar însemna luni suplimentare de instabilitate, blocarea rectificării bugetare, a reformelor și a deciziilor economice, pentru Mihai Coteț – dimpotrivă – întoarcerea la electorat reprezintă tocmai modalitatea prin care actualul blocaj parlamentar să fie rupt.
„ Întoarcerea la popor e singura care poate genera o formulă funcțională. Pentru că va fi o formulă cu infinit mai puțin PSD în ea, ceea ce ar fi o adevărată gură de oxigen pentru România, sub toate aspectele, după mai bine de 35 de ani.”
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tipărita
