Ministerul Apărării Naționale a anunțat cauzele prăbușirii avionului MIG-21 LanceR şi a elicopterului IAR-330, cele două tragedii care au avut loc pe 2 martie (vezi aici detalii), în urma cărora opt militari au murit, printre aceștia aflându-se și un pilot argeșean.
Locotenentul Sorin Pătrașcu din satul Catane, comuna argeșeană Lunca Corbului, era copilotul elicopterului IAR 330 Puma care a fost trimis să caute avionul MIG 21 Lancer al Armatei Române a dispărut de pe radar între localitățile Cogealac și Gura Dobrogei, după ce decolase de la baza militară Mihail Kogălniceanu. Atât avionul, cât și elicopterul s-au prăbușit. Toți cei 7 militari au murit, iar la scurt timp Ministerul Apărării a anunțat că și pilotul avionului MIG a fost găsit fără viață.
Sorin Pătrașcu avea doar 27 de ani, era absolvent al Academiei Forțelor Aeriene și urma să se căsătorească. Argeșeanul lucra pe elicoptere militare IAR.
Iată care sunt cauzele oficiale anunțate de MapN în ciuda tuturor speculațiilor
Miercuri, 23 martie, Comisiile de investigare tehnică din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN) au formulat concluziile preliminare cu privire la cauzele care au condus la această tragedie. Potrivit informațiilor, se pare că ambele accidente s-ar fi produs cel mai probabil, din cauza unui cumul de factori umani şi de mediu, a căror pondere urmează să fie stabilită. Statul Major al Forţelor Aeriene a reluat misiunile de zbor cu aceste tipuri de aeronave.
Comisiile de investigare tehnică au formulat concluziile preliminare cu privire la cauzele probabile care au dus la prăbușirea unui avion MiG-21 LanceR şi a unui elicopter IAR-330, la data de 2 martie, în judeţul Constanţa, evenimente care au cauzat decesul a opt militari.
Din informațiile obținute în urma măsurătorilor şi a evaluărilor efectuate, analizei datelor extrase din sistemul de înregistrare a parametrilor de zbor şi de funcţionare de la bordul aeronavelor, audierii convorbirilor radio, examinării stării epavelor aeronavelor, studierii hărţilor sinoptice şi a condiţiilor meteorologice existente în zonele de impact la momentele producerii celor două catastrofe aeriene, comisiile au concluzionat că ambele evenimente s-au produs, cel mai probabil, din cauza unui cumul de factori umani şi de mediu, a căror pondere urmează să fie stabilită la finalizarea procedurilor de investigare.
Cercetările pentru stabilirea cauzelor și concluziilor finale continuă, sub coordonarea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Conform procedurilor referitoare la exploatarea aeronavelor militare, pe baza concluziilor preliminare, Statul Major al Forţelor Aeriene a luat măsurile necesare în vederea reluării misiunilor de zbor cu aceste aeronave: au fost revăzute şi actualizate procedurile de operare, au fost parcurse module de pregătire teoretică şi practică cu toate categoriile de personal aeronautic care operează aceste aeronave şi s-au executat verificări tehnice la toate aeronavele de tip MiG-21 LanceR şi IAR-330, toate variantele.
În urma aplicării acestor măsuri, a fost autorizată reluarea misiunilor de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR şi IAR-330, toate variantele.
Reamintim că miercuri, 2 martie, ora 20.00, o aeronavă MiG-21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriană, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, prăbușindu-se în zona localității Cogealac.
Ca urmare a declanșării operațiunilor de căutare-salvare, un elicopter militar IAR-330 al Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu a decolat în jurul orei 20.21, în misiune de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG-21 LanceR.
Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20.44 şi s-a prăbuşit în zona localității Gura Dobrogei, județul Constanța, la aproximativ 11 km de aerodrom. Pilotul avionului MiG-21 LanceR şi cei șapte membri ai echipajului elicopterului IAR-330 și-au pierdut viața în urma acestor accidente”, arată un comunicat de presă al Ministerului Apărării.
Reamintim că în urma tragediei au apărut foarte multe speculații, în special în mediul online, care făceau referire la o posibilă legătură între cele două accidente aviatice și războiul din Ucraina.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a exclus această variantă încă de la început. (vezi aici)
