► Firma Real Concrete Land SRL din Buzău a depus o plângere penală împotriva candidatului la preşedinţie Călin Georgescu, a fostului ofiţer de poliţie argeşean Ion Negoescu, a omului de afaceri Ionel Rusen şi a unui italian pus sub acuzare de procurorii sicilieni pentru operațiuni financiare ilegale. Omul de afaceri Răzvan Leu îi acuză pe cei patru că s-ar fi constituit în grup infracţional organizat pentru a-l înşela cu 1,1 milioane euro.
Călin Georgescu este vizat de o anchetă a DIICOT, după ce un om de afaceri din Buzău a depus o plângere penală împotriva acestuia şi a altor trei persoane, acuzându-l pe candidatul la preşedinţie că i-ar fi dat o ţeapă de 1,1 milioane euro. Călin Georgescu împreună cu Ion Negoescu şi Ionel Rusen i-ar fi propus omului de afaceri buzoian următorul business: să dea un avans de 1 milion de euro, urmând să primească o linie de finanţare de 6 milioane de euro pentru o afacere cu metale preţioase în Dubai.
Omul de afaceri Răzvan Leu susţine că a dat 1,1 milioane euro avans, însă nu a primit niciodată linia de creditare. Ion Negoescu este – potrivit ziarului „Interes public” – argeşean din comuna Mioarele, aceeaşi unde Georgescu şi soţia sa au deţinut o casă şi au avut până nu de mult domiciliul. Împotriva celor trei, dar şi a unui italian pus sub acuzare de către justiţia italiană pentru operațiuni financiare ilegale, a fost depusă o plângere penală, concretizată într-un dosar aflat în instrumentarea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
► O afacere păguboasă ale cărei baze s-au pus la Câmpulung
Într-o intervenţie în direct la Antena 3CNN, Maria Florea, avocata omului de afaceri buzoian Răzvan Leu, a povestit că propunerea privind această afacere ar fi fost făcută la Câmpulung, în urmă cu aproape patru ani:
Clientul meu l-a cunoscut pe Călin Georgescu în primăvara-vara anului 2021 cu ocazia unei vizite la o mănăstire din Câmpulung Muscel. Aici l-a cunoscut prin intermediul domnului Ion Negoescu. Și de atunci au început problemele”.
De altfel, informaţia potrivit căreia în Argeş s-ar fi pus bazele acestei aşa-zise afaceri apare şi în plângerea penală făcută de avocaţii omului de afaceri buzoian şi care s-a concretizat în dosarul aflat la DIICOT:
În cursul anului 2021, Răzvan-Liviu Leu fiind împreună cu Negoescu Ion în localitatea Câmpulung Muscel, s-a întâlnit cu Călin Georgescu care era însoțit de Ionel Rusen, persoană care i-a fost prezentată de către Călin Georgescu ca fiind un potent și serios om de afaceri cu conexiuni și posibilități reale de a dezvolta o afacere și de a intermedia obținerea unui împrumut, de fapt a unei linii de credit acordate în vederea realizării unei afaceri în domeniul financiar, respectiv al tranzacțiilor cu cantități mari de material prețios – aur, tranzacții ce urmau a se realiza în Dubai.” – se arată în plângerea penală.
Potrivit avocatei afaceristului din Buzău, încă de acum patru ani Georgescu plănuia să candideze la preşedinţie, iar businessul propus lui Răzvan Leu ar fi avut, printre altele, şi rolul de a face rost de bani pentru campania electorală:
Înțelegerea a fost că din linia de credit ce urma a fi acordată de 6 milioane de euro, Răzvan Leu, respectiv societatea sa, urma să își recupereze suma depusă cu titlu de avans, plus încă un milion de euro pentru desfășurarea afacerii, iar restul de bani urma să fie utilizat de Călin Georgescu în campania electorală. Precizez că el i-a spus de atunci, din vara anului 2021, clientului meu că va candida în 2024 la președinția României și are nevoie de bani pe care trebuie să îi obțină până la începutul campaniei.”, a precizat în intervenţia televizată avocata Maria Florea.
Au trecut anii şi Răzvan Leu spune că, deşi a dat 1,1 milioane euro, nici până în ziua de astăzi nu a obţinut linia de credit promisă şi nici banii nu i-a recuperat. Mai mult decât atât, avocaţii firmei din Buzău, din conturile căreia au fost daţi banii, susţin că, la propunerea lui Călin Georgescu, ar fi fost încheiat un contract de creditare cu o societate din Elveţia, în baza căruia ar fi fost emis un ordin de plată fără acoperire.
După semnarea acestui contract, au urmat mai multe discuții cu Călin Georgescu, care de trei ori mi-a trimis OP-uri fără acoperire” – susţine reclamantul în plângerea adresată organelor de cercetare penală.
Potrivit avocatei Maria Florea, Georgescu l-ar fi rugat pe Răzvan Leu să îl mai aștepte cu restituirea banilor până când își anunță public candidatura la alegerile prezidențiale, lăsând de înţeles că omul de afaceri îşi va primi milionul de euro din banii de campanie:
Începând cu luna octombrie 2023, întrucât au început în spațiul public discuţii despre alegerile prezidenţiale, Călin Georgescu a spus că, imediat ce îi vor intra banii pentru campania electorală, eu îmi voi primi banii cu prioritate, însă în acest moment nu are «permisiunea» de a ieşi public şi astfel nu îi vin banii necesari.” – arată Răzvan Leu în plângerea penală făcută publică de jurnaliştii de la Ştiripesurse.ro.
În momentul în care Călin Georgescu a declarat zero cheltuieli în campania pentru prezidenţiale, pentru omul de afaceri din Buzău a devenit limpede că şansele de a-şi mai recupera investiţia sunt ca inexistente. Legat de această afacere, Antena 3 CNN a publicat mai multe mesaje pe WhatsApp dintre omul de afaceri din Buzău şi Călin Georgescu, Ion Negoescu sau Ionel Rusen.
► Argeşeanul Ion Negoescu – „spionul” lui Călin Georgescu
Alături de Călin Georgescu, pe lista celor împotriva cărora a depus plângere penală patronul din Buzău se află şi Ion Negoescu, cel despre care susţine că i-ar fi făcut cunoştinţă cu Călin Georgescu. „Domnul Negoescu s-a prezentat ca fiind prieten foarte, foarte bun cu domnul Călin Georgescu, de peste 15 ani.”, a spus avocata Maria Florea.
Ion Negoescu ar fi – potrivit plângerii – un angajat al Ministerului Afacerilor Interne – diviziunea Europol. Cel puţin aşa ştie reclamantul, care povesteşte că majoritatea întâlnirilor cu acesta ar fi avut loc „în clădirea Senatului României unde acesta pretindea că are locul de muncă”.
Potrivit declaraţiilor sale de avere şi interese, Ion Negoescu apare în perioada 2012-2019 ca ofițer al IGPR – CCPI (Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională), iar în perioada 2019-2021 ca angajat al MAI, detașat în funcția de șef serviciu la Senat. Din aceleaşi documente reiese că Ion Negoescu şi soţia sa, Irina, de asemenea angajată în Poliţie, deţin în judeţul Argeş trei proprietăţi: două terenuri în Mioarele – unul de 1,6 hectare cumpărat în 2016, altul de 2.367 mp achiziţionat în 2006 – şi un teren de 1.000 mp în comuna Dâmbovicioara, dobândit prin contract de vânzare-cumpărare în anul 2007.
În plângerea penală, omul de afaceri buzoian mai susţine că a achiziţionat un apartament în Dubai şi a înființat şi o firmă în acest oraş, „totul fiind realizat la indicațiile precise ale lui Călin Georgescu, iar Ion Negoescu este cel care m-a însoțit în toate deplasările realizate atât în Dubai, cât şi la Londra.”, unde Răzvan Leu a angajat o societate de avocaţi.
Omul de afaceri care spune că a fost înşelat cu 1,1 milioane euro mai precizează că Ion Negoescu ar fi beneficiat de numeroase avantaje financiare din partea sa, inclusiv un contract de leasing achitat integral de Răzvan Leu. Mai mult decât atât, acesta ar fi rămas constant în preajma omului de afaceri buzoian pentru a obține informații despre acțiunile acestuia. Răzvan Leu bănuieşte că aceste informații ar fi fost transmise lui Călin Georgescu, concluzie la care a ajuns încă din septembrie 2023, când avocatul lui Georgescu a dezvăluit mediatorului detalii cunoscute doar de un cerc restrâns. După mediere, Negoescu a încercat să afle mai multe printr-un prieten comun, însă omul de afaceri buzoian a evitat să mai ofere alte detalii.
Împotriva lui Călin Georgescu, a fostului ofiţer de poliţie argeşean Ion Negoescu, a omului de afaceri Ionel Rusen şi a italianului Massimiliano Arena, reprezentantul băncii elveţiene de unde ar fi trebuit să vină împrumutul de 6 milioane de euro, firma Real Concrete Land SRL din Buzău, administrată de Răzvan Leu, a depus plângere penală, „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune” – după cum se arată în document. Dosarul deschis la DIICOT este „in rem”.
Plângerea penală poate fi citită integral AICI!
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
CCR a întrerupt firul divin! Călin Georgescu NU poate candida!
