Un proiect de ordin publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a stârnit săptămâna trecută extrem de multă agitaţie în rândul mediului de afaceri şi al autorităţilor din Argeş. Proiectul pus în dezbatere publică vizează aprobarea listei zonelor strict protejate, iar prezenţa a 170 de hectare de pădure din zona Vidraru pe această listă a dat emoţii celor care au proiecte dezvoltate sau în dezvoltare în această zonă. Şi asta, pentru că includerea unei zone într-o arie strict protejată ar însemna interzicerea tuturor activităţilor economice în zona respectivă.
Punctual, în ceea ce priveşte zona Vidraru, s-a creat ideea că un astfel de ordin al ministrului Mediului ar duce la blocarea turismului pe Transfăgărăşan şi la blocarea definitivă a proiectului pârtiei de schi de la Molivişu, care stă de foarte mulţi ani în aşteptare şi care – mai ales acum, în perspectiva reuşitei proiectului autostrăzii Piteşti-Sibiu – ar permite dezvoltarea unei noi zone turistice, cu acces imediat dinspre Capitală şi care, cu siguranţă, merită atenţia autorităţilor
►Ministrul Mediului: „Nu ne grăbim să luăm vreo măsură!”
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Ancheta”, ministrul Mircea Fechet şi-a exprimat deschiderea pentru un dialog cu tot ce înseamnă factori de decizie din zonă, fiind de asemenea deschis şi la o reevaluare a încadrării punctuale a zonei Vidraru ca arie protejată astfel încât să nu pericliteze conceptul de dezvoltare economică în zona de nord a Argeşului:
Într-adevăr, judeţul Argeş are un specific în ceea ce privește suprafeţele incluse deja în ariile naturale protejate, însă opinia mea este aceea că simpla desemnare a unei zone aflate sub un nivel de protecţie mai strict sau mai puţin strict nu poate semna în mod automat condamnarea zonei respective la subdezvoltare. Cu alte cuvinte, cred că putem să protejăm şi natura, pe de o parte, dar să avem şi dezvoltare economică.
Din acest motiv, orice arie naturală nou-protejată, orice modificare a limitelor vreunei arii naturale deja desemnate sau orice modificare a regimului de protecţie nu trebuie să se întâmple fără o dezbatere extrem de solidă cu autorităţile publice locale, cu mediul de afaceri existent deja şi, în principiu, cu oamenii care trăiesc acolo zi de zi. Nu ne propunem să le spunem din birou ce au ei de făcut, pentru că s-a mai făcut asta în 2007, când au fost desemnate ariile naturale protejate şi când unele au fost stabilite unde trebuia, altele – mai puţin!
Prin ordinul respectiv nu desemnăm noi perimetre sau noi arii naturale protejate. Trebuie văzut exact care este problema şi cum văd autoritățile locale, oamenii din zonă, companiile sau orice alte entităţi că acest document îi poate afecta. Nu ne grăbim să luăm vreo măsură!” – a precizat ministrul Mircea Fechet.
► Oamenii de afaceri din zonă cer consultări cu toţi cei implicaţi
Dialogul reprezintă şi soluţia propusă de reprezentanţii mediului privat, care, prin vocea omului de afaceri Dumitru Grecu, manager al Complexului Turistic „Valea cu Peşti” şi preşedinte al Asociației Turistice Transfăgărăşan, solicită autorităţilor guvernamentale să iniţieze consultări cu toți factorii implicați astfel încât să se armonizeze întregul proces de constituire a zonelor strict protejate.
În ceea ce privește zona turistică Transfăgărăşan-Vidraru, există aici peste o sută de agenți economici care au ca activitate exclusivă turismul, firme în care s-au făcut investiții de peste 50 milioane de euro și în care își desfășoară activitatea peste o mie de angajați.
Mai mult decât atât, Transfăgărăşanul construit cu mari sacrificii (inclusiv umane) în anii comunismului nu mai este doar un drum de acces intre sudul țării și Transilvania, acesta devenind o destinație turistică de interes internațional în care anual, în cele doar patru luni în care drumul este deschis circulației publice, zona este vizitată de sute de mii de turiști.
Impactul extraordinar al imaginii Transfăgărăşanului a făcut ca acesta să devină una dintre cele mai importante valori naționale ale brandului de țară, fără de care nu se poate face promovarea României.” – sunt doar câteva dintre argumentele cu care Dumitru Grecu susţine cauza turismului pe valea Argeşului.
Omul de afaceri aminteşte, totodată, de demersurile făcute de guvern în ultima perioadă pentru ca Transfăgărăşanul să rămână deschis circulației publice pentru întreaga perioadă a anului, inclusiv în perioada de iarnă, şi pentru exploatarea potenţialului turistic excepţional al zonei, în acest sens existând hotărâri de guvern pentru realizarea a 150 km de pârtii de schi în zona Capra-Bâlea, la care se adaugă şi alte proiecte de investiții private, inclusiv cu fonduri europene nerambursabile.
Considerăm că, indiferent de obligațiile impuse României de Uniunea Europeană, prioritatea noastră trebuie să fie direcționată spre dezvoltare economică prin valorificarea potențialului românesc de orice natură, astfel încât să putem asigura un nivel de trai decent în România care să contribuie la creșterea PIB-ului, la reducerea deficitului bugetar și asigurarea funcționării optime a statului, evident cu respectarea legislației europene privind mediul și protecția climatică.
Având în vedere toate acestea, precum și necesitatea reală de constituire a unor zone strict protejate conform reglementărilor europene, considerăm că este necesar ca împreună cu toți actorii implicați în acest proces să se procedeze la identificarea și delimitarea zonelor strict necesare pentru desfășurarea de activități economice și abia apoi să se constituie zonele strict protejate.
În acest sens, vă propunem să inițiați consultări cu toți factorii implicați astfel încât să se armonizeze întregul proces de constituire a zonelor strict protejate, doar așa fiind posibilă asigurarea transparenței procesului decizional, în beneficiul tuturor celor implicați și mai ales cu respectarea Constituției privind respectarea și garantarea dreptului de proprietate pentru toți cei care dețin proprietăți în zonele propuse a fi clasificate ca fiind strict protejate.”, îşi încheie Dumitru Grecu pledoaria pentru zona Vidraru, aşa cum a fost ea expusă într-o adresă transmisă ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor săptămâna trecută de către Asociaţia Turistică Transfăgărăşan.
► Pădurea Vidraru – sub protecţie strictă încă din 2021!
În tot acest scandal, alimentat (mai mult sau mai puţin artificial!) şi de unii reprezentanţi ai autorităţilor publice locale aflaţi în campanie electorală, Fundaţia Conservation Carpathia, cea care are în administrare o parte importantă din pădurile din Făgăraş, este arătată cu degetul. Sub aparenţa unui profund patriotism local, mai mulţi politicieni (unii chiar cu afaceri în exploatarea lemnului!) încearcă să mai obţină ceva capital electoral reiterând ideea că „vin străinii să ne înveţe ce să facem cu pădurile!” Asta după ce vreme de peste trei decenii în munţii Făgăraş au fost rase mii de hectare de pădure!
„Nu vom mai avea de unde să cumpărăm lemne de foc sau construcții!”, „Vom ajunge sclavii celor bogaţi!”, „Vom ajunge grădina lor zoologică!” – sunt doar câteva dintre mesajele care prevestesc „apocalipsa” economiei Argeşului de Nord.
În faţa acuzaţiilor potrivit cărora ONG-ul străin protejează mediul lăsându-i pe localnici fără surse de venit, reprezentanţii Fundaţiei Conservation Carpathia au explicat că nu au absolut nicio implicare în elaborarea şi promovarea proiectului de ordin care a stârnit atâta vâlvă, atrăgând totodată atenţia că, de fapt, toate suprafeţele de pădure aflate pe această listă sunt deja protejate printr-un act normativ care există de ani buni:
„Proiectul de ordin privind aprobarea listei zonelor de protecție strictă din parcurile naționale și naturale, din Rezervația Biosferei Delta Dunării și a zonelor strict protejate din Situl Patrimoniului Mondial UNESCO „Păduri de fag primare și seculare din Carpați și alte regiuni ale Europei” și din pădurile virgine și cvasivirgine, aflat în consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, vine doar să confirme zonele aflate deja în protecţie şi nu impune nicio restricţie suplimentară faţă de cele existente deja. Pădurile virgine menționate în anexa acestui ordin de ministru se află de mai mulți ani în Catalogul Național al Pădurilor Virgine.” – se arată într-un comunicat al Fundaţiei.
Într-adevăr, toate suprafeţele enumerate în lista anexată proiectului de ordin sunt prezente şi în acest document, care există încă din 2016 şi care este actualizat în fiecare an. Potrivit unei prezentări făcute de Ministerul Mediului la momentul constituirii acestui document, „Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România este un instrument de evidenţă a pădurilor virgine şi cvasivirgine din ţara noastră şi de asigurare a protecţiei stricte pentru aceste păduri.
Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România poate fi consultat pe site-ul Ministerului Mediului
Pădurile incluse în Catalog sunt supuse unei protecţii stricte, ceea ce înseamnă că nu este permis niciun fel de lucrări sau de activităţi umane care le pot afecta. Singurele activităţi permise sunt cele de cercetare, educaţie şi de vizitare, dar şi acestea sunt permise doar cu condiţia să nu afecteze naturalitatea pădurilor respective.”.
Aşadar, cu alte cuvinte, zonele respective sunt deja sub protecţie strictă de ani de zile! Punctual, în ceea ce priveşte cele 170 de hectare ale Pădurii Vidraru, în baza unui studiu care a primit avizul nr. 44/2021, acestea se află sub protecţie strictă din 2021, de când au fost înscrise în acest catalog, care este un document public aflat pe site-ul Ministerului Mediului. La fel, şi alte suprafeţe de pădure din nordul Argeşului se află pe această listă, unele încă din 2017, altele incluse în ediţiile ulterioare ale Catalogului, cele mai recente fiind din 2021. Doar că la vremea respectivă nu era campanie electorală şi nu a interesat pe nimeni!
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Argeș: Un tânăr de 22 de ani a fost prins transportând ilegal lemne de peste 10.000 de lei!
