- Săptămâna Prevenirii Criminalității a continuat în Argeș cu evenimente dedicate siguranței online.
Potrivit unui studiu prezentat de reprezentanții Asociației Salvați Copiii, privind impactul fenomenului cyberbullying asupra copiilor și adolescentilor, 77% dintre copii afirmă că petrec cel puțin 3 ore zilnic pe internet. Alți 40% susțin că au fost jigniți sau deranjați pe internet și 20% dintre cei care au fost jigniți afirmă că acest lucru se întâmplă cel puțin o dată pe săptămână.
În acest sens, marți, 21 mai, polițiștii argeșeni au abordat tema siguranței în mediul online și au mers la Liceul Tehnologic ,,Regele Mihai I” – Curtea de Argeș, unde le-au vorbit elevilor despre cum pot preveni pericolele la care se pot expune în mediul online.
La activitate au luat parte 267 de elevi și 12 cadre didactice, care au primit informații despre cele mai des întâlnite infracțiuni pe internet, precum și despre modurile de operare pe care le utilizează atacatorii, pentru a obține datele personale sau bancare ale victimelor.
Copiii au fost sfătuiți să aibă grijă cu cine se împrietenesc pe Internet, dar și ce site-uri frecventează, iar pentru a nu cădea în capcana atacatorilor cibernetici, elevii au primit următoarele recomandări:
– să nu acceseze link-uri primite din surse necunoscute, pe mail, sms, chat, prin intermediul rețelelor de socializare, etc.
– să nu dezvăluie date de pe cardul bancar, iar atunci când fac cumpărături în mediul online, să se asigure că link-ul de plată este securizat (începe cu https://).
– să nu furnizeze niciodată altor persoane datele de autentificare la conturi -băncile nu solicită niciodată astfel de date clienților.
– dacă trebuie să primească bani, IBAN-ul (număr de cont, format din 24 de caractere- litere și cifre) este cel ce trebuie comunicat, FĂRĂ datele incripționate pe card.
– Asociația Salvați Copiii oferă consiliere, la ctrl_AJUTOR și o linie de raportare, la esc_ABUZ.
Cele mai întâlnite infracțiuni pe internet
Potrivit IPJ Argeș, cele mai des întâlnite infracțiuni pe internet sunt următoarele:
- Investment scam – presupune convingerea victimelor să investească în anumite platforme de investiții, în acțiuni sau criptomonede, deseori folosindu-se în acest sens, prin intermediul inteligenței artificiale, de imaginea unor persoane cunoscute, cu potențial financiar ridicat. Adesea victimelor li se solicită instalarea unor aplicații de control la distanță (TeamViewer, AnyDesk sau altele) care permit atacatorului accesul integral la telefonul victimei. În acest sens, I.G.P.R. derulează ,,Campania de prevenire a fraudelor informatice care au ca mod de operare investițiile online în acțiuni/criptomonede”.
- Phishing prin intermediul e-mail-ului – victima primește un e-mail ce sugerează urgenta și imediata intervenție a victimei. De obicei, mesajul pretinde a fi transmis de la o sursa legitimă, de încredere (societate bancară, intituție publică, etc.) și solicită actualizarea datelor personale, prin accesarea unui link către un site fals (număr card, cod CVV, nume titular card, etc.).
- Phishing prin intermediul sms-ului – victima primește un mesaj ce provine dintr-o pretinsă sursa legitimă (firmă de curierat, diverse magazine online, etc.) și i se solicită fie actualizarea datelor persoanale, fie plata unei sume foarte mici de bani, utilizându-se de datele cardului pentru plata transportului unui presupus premiu câștigat de acesta.
- Romance scam – victima este abordată de atacator prin intermediul unui cont fals pe rețelele de socializare sau prin intermediul aplicațiilor online de dating, iar după ce câștigă încrederea acesteia, atacatorul cere diverse sume de bani (sub pretextul unor false accidente suferite de el sau un apropiat al acestuia, pentru plata biletelor de avion necesare întâlnirii celor doi, sau alte motive). Deseori, victimei i se cer și materiale cu caracter sexual, cu a căror distribuire victimele sunt șantajate ulterior, pentru a obține sume de bani sau alte materiale cu caracter sexual.
- Credit fals – victima este sunată de atacatorul ce se legitimează a fi din partea unei societăți bancare și i se spune ca a fost contractat pe numele sau un credit de o valoare mare. Victima neagă acest lucru, iar atacatorul îi promite rezolvarea situației, iar în timpul discuției, îi cere datele bancare (date card, user name și parolă aplicație bancară, etc.).
Cei care au căzut în plasa atacatorilor cibernetici, sunt îndemnați să depună o plângere penală Inspectoratului Județean de Poliție Argeș.
Sursă foto: IPJ Argeș
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro