Un recidivist a reușit să stârnească suspiciuni în privința unui șef de Parchet din Argeș, dosarul ajungând la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Ca să afle dacă, într-adevăr, prim-procurorul Daniel Gheorghe este implicat într-un caz de trafic de influență, reprezentanții Parchetului General au cerut și au obținut un mandat de interceptare a magistratului, deși nu existau indicii certe că acesta ar avea vreo legătură cu infractorul. În cele din urmă, s-a dovedit că traficul de influență a fost pus la cale, fără o bază reală, de recidivist, că individul nu avea relații sus-puse, așa cum pretindea, ci a mințit din dorința de a smulge cât mai mulți bani de la o femeie pe care încerca să o păcălească.
Magistratul Daniel Gheorghe, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung, a aflat despre suspiciunile care planau asupra sa abia după ce Parchetul General i-a comunicat – așa cum prevede procedura – că a fost supravegheat tehnic. Surse judiciare susțin că nu existau motive temeinice pentru admiterea cererii și, cu toate acestea, judecătorii s-au grăbit să emită mandatul de interceptare. Dovadă că procurorul nu a avut niciun amestec stă rechizitoriul din data de 3 iulie 2026, întocmit în dosarul cu numărul 105/99/P/2026 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, în care există un singur inculpat. Mai mult, cel judecat pentru trafic de influență a recunoscut faptele, a spus că a mințit și a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare. Se pune întrebarea legitimă: este suficient ca un infractor recidivist să vehiculeze numele unui magistrat pentru ca acestuia să-i fie interceptate convorbirile telefonice?!
Cum a fost păcălită denunțătoarea
În luna mai a acestui an, o femeie a făcut un denunț împotriva unui bărbat din Câmpulung, care i-a pretins mii de euro pentru a rezolva în mod favorabil un dosar penal. Denunțătoarea a susținut că Marius-Eduard Vasilescu, un recidivist care a fost închis la Penitenciarul Mioveni împreună cu soțul ei, a sfătuit-o să depună la instanță o cerere de rejudecare a dosarului și i-a promis că va interveni la prim-procuror pentru a cere pedeapsa minimă. Vasilescu, în vârstă de 33 de ani, i-a spus că are un prieten polițist care poate să-i faciliteze întrevederea cu prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung. A pretins 10.000 de euro pentru a rezolva „problema”, bani care, susținea el, urmau să ajungă la magistrat și la polițistul intermediar. Denunțătoarea a adus drept dovezi conversații pe WhatsApp și înregistrări făcute chiar de ea, atunci când a făcut plângere.
Cum a ajuns dosarul la Parchetul General
Imediat după înregistrarea denunțului, dosarul a urmat cursul legal. Fiind vorba despre o sumă de 10.000 de euro, cazul era de competența Direcției Naționale Anticorupție. Cum în dosar se vehicula numele unui procuror, acesta a fost trimis de la DNA la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și, de acolo, la Parchetul General, care a solicitat interceptarea procurorului-șef doar în baza afirmațiilor formulate în plângere. La data de 7 iulie 2026, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a întocmit rechizitoriul, iar Vasilescu este singurul care a fost trimis în judecată sub acuzația de trafic de influență. Dosarul cu numărul 2561/109/2026 a ajuns pe rolul Tribunalului Argeș.
Suma a fost negociată
Din rechizitoriul întocmit de Parchetul General aflăm ce a povestit denunțătoarea, acum martoră în dosar:
„Martora a ţinut în continuare legătura cu inculpatul, care i-a adus la cunoştinţă că ar fi discutat cu lucrătorul de poliţie pe nume ###### şi cu prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung, cel din urmă luându-şi angajamentul de a interveni pe lângă magistratul căruia îi fusese repartizat dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Câmpulung, în schimbul sumei de 5.000 de euro. La data de 18.06.2026, martora s-a întâlnit cu inculpatul, acesta aducându-i la cunoştinţă că a luat legătura cu prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung, că a negociat cu acesta suma pe care să i-o predea pentru a interveni în vederea obţinerii unei soluţii favorabile şi că a stabilit cu procurorul să se întâlnească ulterior, pentru a-i preda suma de 3.000 de euro pentru acest serviciu, respectiv pentru a-l determina pe magistratul învestit cu soluţionarea dosarului ce îl privea pe soţul martorei să stabilească o pedeapsă mai mică, de doar 3-4 luni de închisoare, fiind şi procuror de şedinţă care ar participa la judecarea dosarului”, scrie în document, potrivit rejust.ro.
A primit 3.000 de euro… marcați
În iunie 2026, a avut loc flagrantul delict, în fața cofetăriei Iepurașul din Câmpulung. Femeia s-a dus și i-a dat lui Vasilescu 3.000 de euro marcați. Imediat ce a intervenit Poliția, individul a fugit. Mai mult, acesta a refuzat să deschidă ușa locuinței sale pentru percheziții. La audieri, individul a recunoscut că scopul său era doar să obțină banii, mințind atât în privința polițistului, cât și a prim-procurorului.
În timpul procesului, inculpatul a recunoscut faptele și a cerut să fie judecat în procedura simplificată. Tribunalul Argeș a pronunțat sentința, iar Vasilescu a primit 3 ani de închisoare cu executare. Acesta era recidivist, având executată o pedeapsă de 3 ani și 7 luni pentru trafic de migranți, mai mult, la data comiterii traficului de influență, era inculpat într-un dosar penal, aflat în cercetare, pentru conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului.
„A creditat ideea unor mecanisme prin care actul de justiție ar putea fi deturnat”
„Prin modalitatea în care inculpatul a acţionat, s-ar fi acreditat ideea existenței unor mecanisme ilicite prin care actul de justiție poate fi influențat, afectând, fără îndoială, prestigiul instituțiilor judiciare și percepția publică asupra funcționării statului de drept. Astfel, inculpatul a urmărit obținerea unui folos patrimonial substanțial, valorificând pretinsa sa influență asupra unui magistrat cu funcție de conducere în cadrul Ministerului Public și acreditând ideea unor mecanisme prin care actul de justiție ar putea fi deturnat de la finalitatea sa legală”, spun judecătorii Tribunalului Argeș în motivarea sentinței.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Material realizat de Monica Sandu
Foto: ediția tipărită
