AFACERILE ARGEŞULUI în 2023. Toţi producătorii argeşeni din Top 10 sunt controlaţi de companii străine

de | 06.06.2024 20:30 | Din ediția tipărită, Economic, Importante, Județean

► Dacia a pus Mioveniul pe harta celor 7 oraşe care produc peste jumătate din PIB-ul României

Peste 64.000 de agenţi economici, reprezentând 2,7% din totalul firmelor din ţară au avut ca termen data de 31 mai pentru a raporta bilanţurile economice aferente anului 2023. „Ancheta” vă prezintă, în exclusivitate, o analiză complexă a evoluţiilor şi involuţiilor din mediul economic argeşean în anul 2023, în ediţia de faţă oprindu-ne la afacerile din producţie, principala ramură care contribuie la formarea produsului intern brut.

 

Argeșul, un judeţ cu afaceri de peste 20 miliarde de euro, are un PIB pe cap de locuitor estimat la 15.323 de euro la nivelul anului 2023, peste nivelul calculat la nivel naţional, de 15.010 euro, al doilea cel mai scăzut PIB per capita din cadrul statelor Uniunii Europene, a cărei medie este de 35.280 euro.

Economia judeţului gravitează în continuare în jurul uzinei Dacia. Vestea bună este însă aceea că mai mult de jumătate din companiile aflate în top 10 producători din Argeş nu fac parte din industria pe orizontală dezvoltată în jurul producătorului de automobile de la Mioveni, ceea ce mai slăbeşte din dependenţa judeţului de Dacia. Vestea mai puţin bună este că toţi cei 10 producători de top sunt controlaţi de companii străine!

TOP FIRME PRODUCTIE ARGES

► Dacia rămâne motorul principal al economiei judeţului

În urmă cu câteva săptămâni, Csaba Balint, membru în Consiliul de administrație al BNR, a declarat la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România că şapte dintre oraşele ţării produc mai mult de jumătate din PIB-ul României: pe lângă Capitală şi mari oraşe precum Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași sau Constanța, conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, cel de-al şaptelea centru economic important este cel din jurul oraşului Mioveni, unde se fabrică autoturismele Dacia.

Dacia continuă să fie, aşadar, motorul principal al economiei judeţului. Anul trecut, producătorul de automobile de la Mioveni a raportat afaceri de 26 miliarde lei (circa 5,26 miliarde euro), cu o uşoară creştere faţă de anul 2022 (+1,17%), şi o majorare a profitului net de doar 2,5 milioane lei. Numărul angajaţilor Dacia a scăzut de la 12.195 în anul 2022, la 11.457 anul trecut.

A crescut, în schimb, numărul angajaţilor de la fabrica de motoare aflată pe platforma industrială de la Mioveni, fosta Renault Mécanique Roumanie, care în vara anului trecut a devenit Horse România, parte a grupului Renault care, într-o colaborare cu chinezii de la Geely, a preluat expertiza și activele industriale ale grupului francez în domeniul dezvoltării, producției și furnizării viitoarei generații de sisteme de propulsie termice și hibride cu emisii scăzute de carbon.

Horse România SA a avut o medie de 1.477 salariaţi în 2023, faţă de doar 568 câţi figurau în cadrul aceleiaşi unităţi în 2022, înainte de reorganizare. Cifra de afaceri a fostei Renault Mécanique Roumanie a atins anul trecut un nivel record, de 2,4 miliarde lei, de aproape patru ori mai mare, şi un profit de 13,2 milioane lei.

Top 3 producători din Argeş este completat de Lear Corporation România, companie cu aproape 4.600 de angajaţi, parte a colosului american cu acelaşi nume,care fabrică la Piteşti sisteme electrice și electronice pentru autovehicule, producția fiind destinată integral exportului. Lear a raportat afaceri de 1,64 miliarde lei (în creştere cu 14%) şi un profit net de 14,5 milioane lei (de peste 3 ori mai mic decât în anul anterior).

Lista celor mai mari companii din domeniul producţiei care activează în judeţul nostru continuă cu producătorul francez de componente auto Faurecia şi cu Adient, cea mai mare fabrică de huse auto din Europa.

În vreme ce producătorul autohton de electrocasnice, Electroargeş, se afundă tot mai mult în colaps, Kärcher, care a dezvoltat o complexă afacere la Curtea de Argeş, înregistrează evoluţii spectaculoase. Anul trecut, subsidiara din România a gigantului german Kärcher a depăşit pentru prima dată pragul de 1 miliard de lei ca cifră de afaceri, cu 21,5% mai mult faţă de anul precedent, în vreme ce şi profitul a crescut de aproape patru ori, ajungând la peste 19 milioane lei.

Haulotte România, parte a grupului francez cu acelaşi nume care este lider european în fabricarea echipamentelor şi a platformelor de lucru la înalţime şi numărul 3 mondial, şi spaniolii de la Bamesa Oţel, din Topoloveni, continuă topul celor mai mari producători din Argeş, care este completat de producătorul de mezeluri Caroli, aflată în portofoliul unui grup mexican, şi fabrica turcească de MDF de la Oarja, Yildiz Entegre România.

badea movileanu radu Arges

► GIC Nosag Metal – cea mai mare afacere cu capital românesc din judeţ

Dintre companiile cu capital românesc, GIC Nosag Metal este şi în 2023 cea mai importantă afacere 100% argeşeană. Grupul controlat de către omul de afaceri Gheorghe Badea a raportat un bilanţ pozitiv anul trecut, în creştere uşoară faţă de anul anterior, de la 455 milioane lei ajungând la 463 milioane, concomitent cu o profitabilitate superioară a businessului, profitul net crescând de la 2,7 milioane la 6,5 milioane lei.

În ceea ce priveşte Subansamble Auto, al doilea business ca importanţă în portofoliul familiei Badea, această companie a reuşit să se menţină la un nivel similar cu cel înregistrat în 2022, de aproape 155 milioane lei, în vreme ce Comefin SA, firma din Costeşti din cadrul aceluiaşi grup, a consemnat o scădere semnificativă a cifrei de afaceri de aproape 33%, de la 61 milioane lei anual ajungând la doar 41 milioane lei, dar şi o scădere importantă a numărului de angajaţi, care numărau în 2023 în medie 145, faţă de 257 cu un an înainte.

A doua cea mai mare companie cu capital 100% românesc din zona producţiei este Delta Invest, lider local în cercetarea-dezvoltarea de produse injectate din mase plastice, companie manageriată de Nicolae Movileanu aflată în revenire după scăderea înregistrată în 2021 din cauza pandemiei.  Anul trecut, fabrica de lângă Mioveni a raportat o cifră de afaceri de aproape 280 milioane lei, un nou record al companiei şi o creştere a businessului de 17% cu o marjă a profitului de aproape 12 procente, numărul angajaţilor fiind pentru prima oară în creştere în ultimii patru ani.

Rămânând pe zona producţiei de articole din cauciuc și plastic destinate industriei auto, firma Ronera Rubber, manageriată de Dumitru Radu, a consemnat şi ea o creştere importantă, de circa 15%, de la  66 milioane lei la 76 milioane lei, precum şi un profit net mai mare cu 9%, care a depăşit pragul de 12 milioane lei.

În schimb, VM Comp, producătorul de articole tehnice din cauciuc din Ştefăneşti, consemnează al doilea an consecutiv în scădere, cifra de afaceri fiind cu 15 procente mai mică decât în 2022, perioada mai puţin bună a companiei reflectându-se şi în numărul angajaţilor, care a scăzut de la 214 la 169.

A fost un an cu cifre superioare şi pentru Pentarom, cel mai mare producător de ambalaje din judeţ, afacere controlată de Toma Lazăr. Pentarom s-a apropiat anul trecut de 76 milioane lei cifră de afaceri (+6,3%) şi a obţinut un profit de 13,6 milioane lei (+18,3%).

La capitolul producţie de folie din polietilenă, Prointermed, firma lui Adi Prodănel, a raportat afaceri de 51,3 milioane lei în 2022, cu o scădere insesizabilă faţă de 2023, însă afacerea nu a mai înregistrat acelaşi profit, acesta scăzând de la 8,3 la 3,1 milioane lei.

În creştere a fost şi afacerea cu hârtie igienică, şerveţele şi prosoape de hârtie Elfi, a omului de afaceri Adi Constantin, de la 48 milioane lei în 2022 la 60 milioane lei anul trecut, profitul fiind de aproape 4 ori mai mare, de 6,3 milioane lei.

Cea mai mare fabrică de mobilă din judeţ rămâne şi anul acesta Venus BCLMob, însă cifra de afaceri, similară cu cea din 2022, nu acoperă preţurile majorate ale mobilei, ceea ce înseamnă că producţia a fost mai mică decât anul anterior. Cu toate acestea, managerii Cristian şi Laviniu Bulf au reuşit să menţină constant profitul net al companiei, de aproape 2,8 milioane lei.

În ceea ce priveşte fabricarea de tâmplărie PVC, Vi-Fi este şi în 2023 cel mai mare producător cu un business de 27,5 milioane lei, în vreme ce Send 92 a înregistrat o cifră de afaceri de 17,4 milioane lei, profiturile fiind relativ similare: 1,5 milioane lei în dreptul Vi-Fi şi 1,4 milioane lei pentru compania controlată de Nicolae Durdui.

► Pentru unele firme argeşene, 2023 nu a fost un an prea grozav

Pentru unele domenii de activitate, 2023 nu a fost un an tocmai grozav. După ce în 2022 impresiona prin dublarea cifrei de afaceri şi triplarea profitului, New Design Composite revine la nivelul de acum doi ani, având anul trecut o cifră de afaceri de doar 31,4 milioane lei, faţă de 54,6 milioane în 2022.

În scădere a fost şi afacerea producătorului de caroserii Romturingia, firma din Câmpulung înregistrând un bilanţ sub 50 milioane lei anul trecut, după ce în 2022 depăşea pragul de 53 milioane. Cu toate acestea, firma lui Stelian Ion a avut un profit net de aproape 4 milioane lei, de trei ori mai mare decât cu un an înainte.

Continuă declinul industriei confecţiilor din Argeş, cel mai mare producător de articole de îmbrăcăminte din judeţ, care în urmă cu 20 de ani avea circa 700 de angajaţi, iar astăzi a rămas cu doar 50. Ann Reeves&Francesca (fosta Francesca Industries), manageriată de Ovidiu Baciu, a coborât sub 25 de milioane lei pe an, al doilea cel mai prost bilanţ consemnat după cel din 2021, an marcat de efectele negative ale măsurilor restrictive din pandemie.

Nici vânzarea de biciclete nu mai merge ca în anul anterior, Mechrom Industry de la Mărăcineni, al doilea cel mai mare producător de biciclete din România şi una dintre cele mai mari companii din judeţ, a consemnat o scădere a businessului, de la 490 milioane lei în 2022, la 311 milioane (-36,5%), şi un profit sub jumătate de milion de lei, în condiţiile în care cu un an înainte depăşea 14 milioane lei.

►  Industria alimentară nu a ţinut pasul cu scumpirea preţurilor

Industria alimentară din Argeş este dominată şi ea de companiile cu capital străin, în topul producătorilor detaşându-se Caroli Foods şi companiile din Curtea de Argeş, Dr.Oetker şi Fuchs Condimente.

Atât Dr. Oetker, cât şi Fuchs Condimente au avut evoluţii pozitive în 2023. Pe de o parte, producătorul de aditivi alimentari a atins cea mai mare cifră de afaceri din istoria companiei, de peste 438 milioane lei (creştere de 15,4%) şi un profit net de 33 milioane (mai mare cu 13,6%), iar de cealaltă parte Fuchs şi-a sporit businessul cu peste 28% – de la 140 milioane la 180 milioane lei – şi aproape şi-a dublat profitul, care a ajuns la 15,4 milioane lei.

Într-o economie tot mai mult controlată din alte ţări, reuşesc totuşi să se dezvolte şi companiile argeşene care şi-au câştigat în loc în preferinţele consumatorilor. Dintre aceştia, Radic Star, producătorul de preparate din carne manageriat de Marius Dicu, a consemnat o creştere cu peste 22 milioane lei la capitolul cifră de afaceri, ajungând la peste 156 milioane lei pe an, în vreme ce profitul a crescut şi el cu 76%, depăşind 5,2 milioane lei.

Haditon Group, manageriată de Hadi Khoury – cetăţean de origine libaneză, „naturalizat” în Argeş – a vândut anul trecut ouă şi pui în valoare de peste 116 milioane lei, fiind unul dintre mari producători în domeniu, însă profitul a fost destul de mic raportat la cifra de afaceri – doar 3,3 milioane lei, mai puţin de jumătate din profitul net raportat în 2023.

Rămânând în sfera creşterii animalelor, mai exact în domeniul prelucrării şi conservării cărnii de porc, Macro Suin, compania coordonată de tandemul Cătălin Ene-Sorin Cîrstea a înregistrat şi ea o cifră de afaceri în creştere, însă a terminat anul 2023 pe pierdere, deficitul fiind de circa 2,2 milioane lei.

Având în vedere că preţurile alimentelor au înregistrat anul trecut majorări chiar şi de 50%, iar cifrele de afaceri ale companiilor nu au consemnat creşteri mai mari de 15-20 de procente, se pare că firmele din industria alimentară  nu prea au reuşit să ţină pasul cu scumpirile şi inflaţia.

Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:

Industria textilă în declin: Una dintre cele mai mari firme de confecții din Argeș a intrat în insolvența

<span style="color: #333333;font-size: 14pt">Articol scris de </span><a href="https://anchetaonline.ro/autor/nadia-ciochina/" target="_self">Nadia Ciochina</a>

Articol scris de Nadia Ciochina

Jurnalist de investigații și editor, cu 19 experiență în presă, autor și coordonator pentru numeroase proiecte media.

Articole asemănătoare:

Ultimele articole