Astăzi, 30 noiembrie, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor. Numit și ”Cel dintâi chemat” pentru că el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat. De sărbătoarea Sf. Andrei se leagă tradiții, obiceiuri și superstiții. Mulți români pun de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Cu cât crește mai înalt și des până la Anul Nou cu atât anul viitor va fi mai bun pentru persoana respectivă.
Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galilea, o localitate situată în nordul Israelului, în anul 6 înainte de Hristos. Semnificația numelui Andrei își are originea în cultura grecească, unde înseamnă ”bărbăție, curaj și îndrăzneală”. Potrivit datelor existente, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au mers în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, acestui Întâi chemat i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia şi până în Crimeea. După învăţăturile unor istorici şi teologi din primele veacuri creştine, Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia la geto-daci, în Schythia Minor – Dobrogea de azi – în teritoriile dincolo de Prut, în nordul Mării Negre, Asia Mică şi în spaţiile dintre Dunăre şi Marea Neagră, se arată în informarea publicată pe arhiepiscopiaargesuluisimuscelului.ro. Sf. Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie, în Patras, Grecia, aflată sub conducerea Împăratului Nero sau a Împăratului Dioclețian, unde a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, cunoscută astăzi sub denumirea de ”Crucea Sfântului Andrei”, arată de la digi24.ro. De altfel, moaștele Sf. Apostol Andrei au rămas în Patras până în anul 357, când au fost mutate de către Împăratul Constantiu al II-lea în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Acum, Capul Sf. Andrei se află în orașul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părți din moaștele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.
Superstiții
În multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă. De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase pe data de 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, și folosite la hrana animalelor, asta pentru a le proteja de duhuri rele. Un alt obicei răspândit printre gospodari este punerea de grâu în mici vase la încolțit. Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Astfel, un grâu sănătos și înalt arată un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese. De asemenea, un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte. Unele persoane mai pun până la Crăciun 12 cepe în pod, pentru cele 12 luni ale anului. Cepele stricate sunt semn de lună ploioasă, iar cele încolţite sunt semn de bogăţie. În unele zone, în noaptea Sfântului Andrei, sunt aduse în casă crenguţe de vişin. Acestea sunt puse în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat.
Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis. În unele zone, un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț. Totodată, potrivit tradiției, cum va fi vremea din noaptea Sf. Andrei poate prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. De cealaltă parte, luna plină, un cer întunecat, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.
Foto descriptiv. Sursă foto: observatornews.ro
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Află cel mai rar prenume! Peste 950.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei
