Motivarea prin care Curtea Constituțională explică de ce a considerat constituțional așa-numitul „amendament Fritz” a turnat gaz peste un conflict politic care oricum ardea de câteva săptămâni. USR contestă vehement argumentația Curții, iar doi dintre parlamentarii argeșeni ai partidului, senatorul Narcis Mircescu și deputatul Ionuț Moșteanu, duc disputa mult dincolo de situația punctuală a lui Dominic Fritz.
Povestea a început în Parlament, unde un amendament introdus de PSD la noua lege a integrității a stabilit că persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese fuseseră constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi le încetează mandatul sau funcția publică în termen de 30 de zile. Amendamentul, adoptat în comisie cu sprijinul AUR și contestat de USR și PNL, îl afectează direct și pe Dominic Fritz. CCR a considerat însă prevederea constituțională. În motivarea publicată ulterior, Curtea argumentează, în esență, că norma nu instituie retroactiv o sancțiune pentru o faptă trecută, ci pune capăt unui mandat a cărui integritate este afectată de o situație de conflict de interese constatată definitiv și ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat. Exact aici se rupe filmul pentru senatorul USR de Argeș Narcis Mircescu.
Narcis Mircescu: „O legaleză chinuită în 65 de pagini încearcă să ne convingă că albul este negru”
Parlamentarul argeșean nu menajează deloc Curtea Constituțională și traduce motivarea acesteia într-o formulă mult mai puțin tehnică.
„Motivarea CCR pe legea integrității pute. CCR spune cam așa: nu îi luăm omului mandatul ca sancțiune pentru o faptă din trecut, doar «protejăm integritatea funcției». Adică omul pleacă din funcție, dar nu-i spunem sancțiune, că ne încurcă la retroactivitate. Mai mult, sancțiunea nu este personală, ci afectează mandatul”, afirmă Narcis Mircescu.
Senatorul USR consideră că tocmai această separare între persoană și mandat este punctul vulnerabil al argumentației Curții. „O legaleză chinuită în 65 de pagini încearcă să ne convingă că albul este negru și că o lege care astăzi adaugă o sancțiune unei fapte din trecut nu este retroactivă. Dacă mâine îți ia mașina pentru că acum cinci luni ai luat două puncte de penalizare, de fapt nu-ți ia mașina, protejează siguranța traficului. «Curat constituțional, coane Fănică!»”, ironizează parlamentarul.
Disputa juridică nu este, de altfel, una unanim tranșată nici în interiorul CCR. Președinta Curții, Simina Tănăsescu, a anunțat că are o opinie separată și că va argumenta de ce consideră prevederea neconstituțională.
Pentru Narcis Mircescu, miza depășește însă mandatul primarului Timișoarei. Senatorul susține că problema este precedentul creat prin posibilitatea ca o lege nouă să producă efecte asupra unor situații juridice născute anterior. „Astăzi este vorba despre Dominic, dar mâine poate fi oricine, dacă acceptăm ca o putere vremelnică, ce a obținut o majoritate în CCR, să croiască legi cu dedicație, care pot fi aplicate retroactiv. Mâine ar putea legifera, de exemplu, ca tuturor celor care au primit în 2025 o amendă pentru parcare ilegală să li se confiște mașina la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii!”, spune senatorul.
Mircescu duce apoi atacul în teren politic și acuză PSD că ar fi construit modificarea legislativă cu țintă precisă, dar introduce în ecuație și AUR, partid care a susținut amendamentul în comisia juridică. „Aceasta este fața hidoasă a PSD, care reapare ori de câte ori măștile cad. Astăzi, PSD și-a găsit însă o clonă în rândurile așa-zisului partid antisistem AUR, care, atât în cazul de față, cât și în alte situații, a făcut și continuă să facă jocurile sistemului. Când principiile devin negociabile, nimeni nu mai este în siguranță”, susține parlamentarul USR.
Moșteanu mută discuția de la Fritz la istoria USR: „Securiștii nu au înțeles nimic”
Deputatul USR de Argeș Ionuț Moșteanu privește actualul episod ca pe încă o etapă dintr-un șir mai lung de confruntări prin care, în opinia sa, partidul a trecut încă de la apariție. „Securiștii nu au înțeles nimic. Prima oară, când s-a format USR și o mână de oameni luam județele la pas, prin târguri și piețe, prin orașe și sate, râdeau de noi și ne spuneau că suntem prea mici, că nu avem nicio șansă să intrăm în Parlament”, afirmă Moșteanu.
Deputatul reface apoi, în cheia proprie USR, cronologia atacurilor despre care spune că partidul a fost ținta încă înainte de alegerile parlamentare din 2016. „Cu cât ne apropiam mai mult de alegerile din 2016, vedeam că avem șanse, în primul rând, din propaganda de la RTV. Deja spunea Ghiță că «USR a distrus țara». Noi nici nu eram în Parlament. Despre Ghinea, la același RTV, spuneau că «a antrenat mii de oameni pentru lupte de stradă în Turcia și Ucraina». Da, nu e o glumă. Asta rula sistemul mafiot la televiziunile lor. Prin 2018, spuneau că USR e finanțat de ISIS”, susține Ionuț Moșteanu.
În opinia deputatului argeșean, metodele s-au schimbat de-a lungul timpului, însă ținta a rămas aceeași. Moșteanu readuce în discuție inclusiv campania prezidențială din 2019 și cazul fostului lider USR Dan Barna. „Asta în timp ce lui Barna îi inventau un dosar fix înainte de alegerile prezidențiale, ca să nu aibă împăratul Iohannis contracandidat. Știa că va pierde. Sistemul a lucrat cu totul: articol de presă livrat, început de dosar și televiziunile care repetau doar «Barna, Barna»”, afirmă deputatul.
Urmează, în aceeași cronologie, Cătălin Drulă: „Lui Drulă nu au putut să-i inventeze niciun dosar, oricât s-au chinuit, așa că au băgat puternic în manipulare. Au împânzit internetul cu articole mincinoase, au comasat alegerile, au încercat să rupă partidul. Tot arsenalul.”
În USR, cel puțin deocamdată, răspunsul este tot unul de front comun. Dominic Fritz rămâne liderul partidului, iar parlamentarii argeșeni ai formațiunii transmit că nu privesc episodul drept finalul unei dispute juridice, ci drept începutul unei noi confruntări politice.
Material realizat de I.B.
