Un proiect de ordin publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a stârnit foarte multă agitaţie în rândul mediului de afaceri şi al autorităţilor din Argeş.
Proiectul pus în dezbatere publică vizează aprobarea Listei zonelor strict protejate, iar prezenţa a 170 de hectare de pădure din zona Vidraru pe această listă a dat emoţii celor care au proiecte dezvoltate sau în dezvoltare în această zonă. Şi asta pentru că, includerea unei zone într-o arie strict protejată ar însemna interzicerea tuturor activităţilor economice în zona respectivă.
Punctual, în ceea ce priveşte zona Vidraru, s-a creat ideea că un astfel de ordin al ministrului Mediului ar duce la blocarea turismului pe Transfăgărăşan şi blocarea definitivă a proiectului pârtiei de schi de la Molivişu, un proiect care stă de foarte mulţi ani în aşteptare şi care – mai ales acum, în perspectiva reuşitei proiectului autostrăzii Piteşti-Sibiu – ar permite dezvoltarea unei noi zone turistice, cu acces imediat dinspre Capitală şi care cu siguranţă merită atenţia autorităţilor.
În acest context, astăzi o delegaţie condusă de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Marius Nicolaescu, formată din primari şi investitori privaţi din zona de nord a judeţului, şi-a anunţat prezenţa la Ministerul Mediului, pentru o întîlnire cu ministrul Mircea Fechet, în vederea clarificării situaţiei.
Pentru a lămuri această situaţie, cu implicaţii majore asupra dezvoltării economice şi sociale a zonei de nord a judeţului, „Ancheta” a stat de vorbă cu însuşi ministrul Mediului, Apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.
Într-un interviu acordat aseară în exclusivitate pentru „Ancheta”, ministrul Mircea Fechet şi-a exprimat deschiderea pentru un dialog cu tot ce înseamnă factori de decizie din zonă, fiind de asemenea deschis şi la o reevaluare a încadrării punctuale a zonei Vidraru ca arie protejată astfel încât să nu pericliteze conceptul de dezvoltare economică în zona
► Bună seara, domnule ministru! În mass media locale a apărut informaţia potrivit căreia urmează să primiţi în cursul zilei de 17 aprilie o delegaţie condusă de vicepreşedintele CJ Argeş, Marius Nicolaescu, câţiva primari din zona Vidraru şi câţiva oameni de afaceri care au dezvoltate diferite proiecte mari în HoReCa acolo pentru a clarifica acest proiect de hotărâre. Ce se întâmplă, mai exact, în problema Vidraru?
– Aş dori să clarific în primul rând un aspect: motivul pentru care punem în consultare publică aceste proiecte – că sunt proiecte ale unor ordine de ministru, că sunt proiecte de hotărâri de guvern – este tocmai de a ne asigura că ele vin în întâmpinarea rezolvării problemelor pe care le avem şi în niciun caz nu ne dorim să creăm alte probleme.
Într-adevăr, judeţul Argeş are un specific din punct de vedere aş suprafeţelor incluse deja în ariile naturale protejate, însă opinia mea aceea că simpla desemnare a unei zone aflate sub un nivel de protecţie mai strict sau mai puţin strict nu poate semna în mod automat condamnarea zonei respective la subdezvoltare. Cu alte cuvinte, cred că putem să protejăm şi natura, pe de o parte, dar să avem şi dezvoltare economică.
Din acest motiv, orice arie naturală nou protejată, orice modificare a limitelor vreunei arii naturale deja desemnate sau orice modificare a regimului de protecţie nu trebuie să se întâmple fără o dezbatere extrem de solidă cu autorităţile publice locale, cu mediul de afaceri existent deja şi, în principiu, cu oamenii care trăiesc acolo zi de zi.
Nu ne propunem să le spunem din birou ce au ei de făcut, pentru că s-a mai făcut asta în 2007, când au fost desemnate ariile naturale protejate şi când unele au fost stabilite unde trebuia, altele – mai puţin!.
Mâine (n.red. – astăzi 17 aprilie) nu voi putea participa la întâlnirea respectivă, pentru că agenda mea s-a schimbat în ultimul moment, însă mă aştept să am astfel de întâlniri cu cât mai multe autorităţi locale din România, nu numai din judeţul Argeş, pentru că trebuie să ne asigurăm, înainte de a emite un ordin care produce efecte juridice, că măsurile pe care le luăm sunt cele potrivite.
► Aşadar, acest proiect de ordin care a apărut pe site-ul Ministerului Mediului are deocamdată statutul unui document aflat în consultare.
– Tocmai din acest motiv a şi fost pus pe site: pentru a fi citit de persoanele care ar putea fi afectate de o astfel de măsură şi pentru ca aceştia să poată comunica ministerului orice obiecţii, orice informaţii care ne ajută să luăm deciziile corecte. Şi acum există arii naturale desemnate.
Prin ordinul respectiv noi nu desemnăm noi perimetre sau noi arii naturale protejate. Trebuie văzut exact care este problema şi cum văd autoritățile locale, oamenii din zonă, companiile sau orice alte enităţi că acest document îi pot afecta. Nu ne grăbim să luăm nicio măsură
► Pe fondul schimbărilor de agendă pe care le-aţi menţionat care nu vă mai permit întâlnirea cu delegaţia din Argeş, aceasta va fi totuşi primită la minister şi ascultată de cineva?
– Cu siguranţă în minister există secretari de stat, există funcţionari care cu asta se ocupă oricum în fiecare zi. Eu îmi propun ca – în limita timpului şi a agendei, fie că o fac la Bucureşti, fie în teren, în ţară – să mă întâlnesc cu toate autorităţile interesate de orice act normativ propus de către minister.
► Există posibilitatea de a reveni punctual pe această problemă ridicată în zona de nord a Argeşului?
– Aşadar, sunt două chestiuni diferite: pe de o parte vorbim despre acest proiect de ordin, care nu adaugă noi suprafeţe, ci doar clarifică anumite situaţii – dar chiar şi aşa va trebui să-l evaluăm foarte bine -, iar a doua chestiune este legată de acele investiţii care stau în aşteptare în zona Arefu (n.red. – proiectul Molivişu), care bineînţeles că, împreună cu autorităţile de mediu, trebuie deblocate într-o formă sau alta.
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
