Peste 400.000 de lei vor veni รฎn Argeศ pentru montarea de garduri electrice รฎmpotriva urศilor. Finanศarea este alocatฤ รฎn urma unui proiect iniศiat de Ministerul Mediului, care are ca scop instalarea a mii de kilometri de garduri electrice pentru protejarea gospodฤriilor, a stรขnelor ศi a culturilor. Beneficiarii sunt 31 de argeศeni, ale cฤror cereri au fost aprobate. Unii dintre primari, dar ศi directorul Direcศiei Silvice Argeศ, Armand Chiriloiu, sunt de pฤrere cฤ programul nu va rezolva, nici pe departe, problema atacurilor urศilor. Singura soluศie ar fi, dupฤ pฤrerea lor, mฤrirea cotei de recoltare.
Beneficiarii primesc maximum 15.000 de lei
รn anul 2023, Ministerul Mediului a lansat โProgramul privind protecศia speciilor de faunฤ sฤlbaticฤ, prin instalarea de echipamente ศi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemฤnฤtoare, permise de lege, รฎn vederea diminuฤrii conflictelor ศi a reducerii pagubelor cauzate de animale sฤlbaticeโ, proiect care s-a finalizat abia peste 2 ani de la iniศiere. Fiecare beneficiar, persoanฤ fizicฤ, va primi maximum 15.000 de lei. Finanศarea programului se realizeazฤ din veniturile fondului pentru mediu, iar implementarea proiectului se va face รฎn termen de cel mult 24 de luni de la semnarea contractului de finanศare.
31 de dosare – aprobate รฎn Argeศ
Potrivit unui rฤspuns transmis de Agenศia Fondului de Mediu sฤptฤmรขnalului โAnchetaโ, din judeศul Argeศ au accesat programul 46 de persoane fizice ศi 5 operatori economici. Dintre acestea au fost aprobate 31 de dosare, toate ale unor persoane fizice. Beneficiarii urmeazฤ sฤ primeascฤ, รฎn total, 414.878,53 lei. Decontฤrile vor fi fฤcute dupฤ amplasarea gardurilor electrice, รฎn baza documentelor privind cheltuielile. La nivel naศional au fost aprobate 1.635 de dosare. Gardurile instalate vor trebui sฤ fie suficient de รฎnalte (de obicei peste 1,2 – 1,5 metri), sฤ aibฤ 4-5 fire conductoare (sรขrmฤ, fir electric sau bandฤ) dispuse la distanศe diferite (mai dese la bazฤ). Acestea au rolul de a ศine urศii la distanศฤ fฤrฤ a-i rฤni. Derularea proiectelor va fi urmฤritฤ de AFM.
Primarii din zona de Nord: mฤsura – โfrecศie la un picior de lemnโ!
Gheorghe Stoican, primarul comunei Arefu, este de pฤrere cฤ aceste garduri nu vor rezolva nici pe departe problema urศilor.
Eu am fost ศi la Ministerul Mediului. Am discutat cu doamna ministru. Cine face la mine รฎn comunฤ gard? Sunt oameni bฤtrรขni, la ศarฤ, nu are cine sฤ-i ajute. Asta e frecศie la un picior de lemn. Ursoaica trece prin garduri. Urศii umblฤ pe stradฤ. Lor ce le faci? Cum sฤ pui garduri? Urศii s-au obiศnuit, nu รฎi mai sperie nimic. Dacฤ aud muzicฤ, ei vin la nuntฤ, pentru cฤ ศtiu cฤ acolo gฤsesc mรขncare. Sฤ-i รฎmpuศte, cum a fost pรขnฤ รฎn 2016. Cรขศtigau ศi oamenii, cฤ vรขnฤtorii veneau ศi cumpฤrau fructe de la localnici, cรขศtigau ศi strฤinii, cฤ vรขnau, cรขศtiga ศi statul, cฤ aceste cote de recoltare aduceau baniโ, ne-a declarat Gheorghe Stoican
Mฤsurile luate de Ministerul Mediului au ca scop protejarea animalelor, ignorรขnd interesele oamenilor, spune, la rรขndul domniei-sale, primarul comunei Corbeni, unde atacurile urศilor au provocat multe pagube ศi au rฤnit oameni.
ย รn zonele de extravilan ศi departe de localitate or fi eficiente, dar, dacฤ noi punem aceste garduri lรขngฤ gospodฤriile oamenilor, unde sunt copii mici sau bฤtrรขni care nu ศtiu ce รฎnseamnฤ un gard electric, ce efecte are asupra lor? Noi ne gรขndim doar la animale! Cรขnd am fost la minister, pe doamna ministru nu o interesa viaศa omului, a acelui italian care a murit. O interesa cรขte amenzi s-au dat ศi unde sunt ยซursuleศiiยป. Trebuie sฤ abordฤm lucrurile cฤtre om ศi pentru om. Omul este cununa creaศiei, nu ursul. Aceste garduri pot fi eficiente pรขnฤ la o anumitฤ mฤsurฤ.โ, ne-a declarat Nicolae Dinicฤ.
Cea mai eficientฤ mฤsurฤ รฎmpotriva atacurilor urศilor ar fi vรขnฤtoarea, susศine primarul Corbeniului.
Ar trebui echilibratฤ prin cea mai veche meserie din lume, vรขnฤtoarea. Echilibratฤ sistematic, sub supravegherea autoritฤศilor competente. Sunt foarte multe atacuri. Oamenii nici nu mai sunฤ la 112. Dacฤ nu sunฤ oamenii, din punctul de vedere al celor de la Minister nu a fost atac. Asta nu รฎnseamnฤ cฤ nu sunt atacuri ศi nu fac pagube. Cred cฤ ar trebui sฤ lase deoparte ambiศiile ศi sฤ lucrฤm pentru oameni. Avem precedent, avem specialiศti care ne-au รฎnvฤศat ศi spun cฤ numai printr-o vรขnฤtoare sistematicฤ ศi dirijatฤ, potrivit legislaศiei รฎn vigoare, putem sฤ scฤpฤm de acest numฤr sufocant. Ei coboarฤ, pentru cฤ nu mai au loc รฎn habitatul lor. ศi coboarฤ unde? Unde este mรขncare! Ca sฤ nu mai spun cฤ toate echipele de jandarmi, poliศie, Gardฤ de Mediu, oamenii ฤศtia sunt blocaศi. รn loc sฤ-ศi facฤ treaba รฎn comunitate, stau pe Transfฤgฤrฤศan sฤ pฤzeascฤ urศii.โ, a mai spus Nicolae Dinicฤ.
รn Argeศ, sunt de 4 ori mai mulศi urศi faศฤ de cรขt ar trebui sฤ fie!
La ora actualฤ, รฎn Romรขnia, sunt aproximativ 12.000 de exemplare de urศi, faศฤ de 4.000 cรขt ar trebui sฤ fie, explicฤ Armand Chiriloiu – directorul Direcศiei Silvice Argeศ.
ย รn Argeศ, sunt peste 1.300 de urศi, deศi ar trebui sฤ fie 279! Gestionarea speciei, cum se fฤcea pรขnฤ รฎn 2016, este soluศia. Cu cotฤ de intervenศie, cum a fost ศi รฎn ultimii doi ani. S-au stabilit, s-au repartizat cotele pe fonduri de vรขnฤtoare, acum aศteptฤm sฤ aparฤ legea, asta este problema!
ศtim clar cฤ noi am fost contestaศi din cauza faptului cฤ nu ar fi existat efectivul pe care รฎl evaluam, de 7.000 de exemplare, cรขt era la nivelul anului 2016. ONG-urile au contestat evaluarea fฤcutฤ de cฤtre specialiศti ศi au spus cฤ nu ar fi 7.000, cฤ erau mai puศini ศi cฤ noi umflฤm efectivele ca sฤ putem lua cotฤ de recoltฤ sau cotฤ de intervenศie. Acum s-a constatat – printr-o analizฤ geneticฤ a exemplarelor – cฤ sunt peste 12.000, la nivel naศional! Nu mai poate nimeni sฤ conteste treaba asta! Asta, รฎn condiศiile รฎn care efectivul optim este de 4.000 de exemplare. Chiar ศi 4.000 ar fi mult, dupฤ pฤrerea mea… รn acest moment, la Direcศia Silvicฤ Argeศ, unde sunt 6 fonduri de vรขnฤtoare, o populaศie optimฤ ar fi de 110 exemplare ศi avem o populaศie realฤ de 478 de exemplare. Pe รฎntreg judeศul Argeศ, optimul este de 279 de exemplare, iar populaศia realฤ este de peste 1.300 de exemplare de urศi, adicฤ de patru ori mai mare.โ, a declarat Armand Chiriloiu pentru sฤptฤmรขnalul โAnchetaโ.
Material realizat de Monica Sandu
Foto: ediศia tipฤritฤ
Citiศi, de asemenea, peย anchetaonline.ro:
Controale la vizele de flotant! Ce riศti dacฤ รฎศi faci reศedinศa fictivฤ





















