”Istoria ne învață că românii au găsit împreună calea spre idealurile lor de libertate, independență și unitate”

de | 10.05.2024 18:58 | Județean, Lifestyle

Ziua Independenţei Naţionale a României este sărbătorită la data de 10 mai, în urma adoptării Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, fiind zi de sărbătoare naţională, lucrătoare. Cu aceastăocazie deputatul Adrian Miuțescu, vicepreședintele Forața Dreptei, a transmis un mesaj de unitate amintind că: ”Istoria ne învață că românii au găsit împreună calea spre idealurile lor de libertate, independență și unitate. Stă în puterea noastră, a tuturor, să găsim soluțiile pentru depășirea crizelor multiple prin care trecem”.

”Propunerea legislativă a avut în vedere restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiţiei din anii 1866-1947, când ziua de 10 mai era sărbătorită drept Zi Naţională a României.

Apoi, regimul comunist a denaturat faptul istoric şi a anulat această celebrare, instaurând ulterior 23 august drept zi naţională. Totodată, ziua de 10 mai este celebrată oficial din anul 2015 drept Ziua Regalității în România”, precizează deputatul Adrian Miuțescu.

Mai departe, Adrian Miuțescu arată că: ”Ziua Regalităţii are o triplă semnificaţie legată de istoria României şi, în particular, de regele Carol I: la 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern Sigmaringen a sosit la București și a depus în fața Parlamentului României jurământul de credință fiind încoronat Principe al României cu numele Carol I, la 10 mai 1877 Principele Carol I a proclamat Independența României, țara noastră devenind liberă, suverană, ieşită de sub vasalitatea formală a Imperiului Otoman şi, în fine, la 10 mai 1881 România devenea regat, iar Carol I devenea primul rege al României.

La 10/22 mai 1866, în faţa Adunării Constituante a Locotenenţei Domneşti şi Guvernului, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ce fusese ales prin plebiscit ca Domnitor al României, depunea jurământul de credinţă. Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic şi cultural. Carol I s-a pronunţat, în plan extern, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării.

În contextul determinat de declanşarea conflictului ruso-turc (1877-1878), la care a participat şi România, opinia publică şi presa românească au cerut guvernului proclamarea de urgenţă a independenţei ţării faţă de suzeranitatea otomană.  Astfel, la 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, care a proclamat Independenţa de Stat a României. În faţa Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu, a declarat: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare”.  După discurs, Adunarea Deputaţilor a votat o moţiune, cu 79 de voturi „pentru” şi 2 „abţineri”, prin care lua act că „rezbelul între România şi Turcia, cu ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială”.  A doua zi, 10/22 mai, proclamaţia şi legea adoptată de legislativul român au fost contrasemnate de Carol I. În această zi au avut loc, la Bucureşti, o serie de festivităţi prilejuite de proclamarea Independenţei României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun şi a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniştri, deputaţi, senatori, membrii înaltului cler, înalţi magistraţi ai ţării. În aceeaşi zi a fost instituită prima decoraţie românească – „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului roman”.

La 10/22 mai 1881, când se împlineau 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au fost organizate festivităţi prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Parlamentul a votat transformarea ţării din principat în regat, iar preşedintele Parlamentului a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta coroanele făurite din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independenţă.

”Ca zi naţională, 10 Mai era sărbătorită de toţi românii, care luau parte la celebra bătaie de flori de la şosea. Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917 de ocupaţia germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a regelui Mihai din 1947. (…) La mulți ani, Casei Regale! La mulți ani, România!”, mai adaugă deputatul Adrian Miuțescu.

Sursă foto: Facebook Adrian Miuțescu.

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:

Emanuel Soare și-a depus candidatura pentru președinția Consiliului Județean Argeș

<span style="color: #333333;font-size: 14pt">Articol scris de </span><a href="https://anchetaonline.ro/autor/ana-vlad/" target="_self">Ana Vlad</a>

Articol scris de Ana Vlad

Articole asemănătoare:

Citește articolele pe același subiecte: Adrian Miuțescu | Brătianu | București | Domneşti | I.C. Brătianu | Roman | Steaua | Turcia