În plină criză politică și negocieri pentru formarea unui nou guvern, vine un semnal rece de la Bruxelles: România este pe un fir subțire. Nu din lipsă de măsuri, ci din riscul de a le abandona.
Senatorul USR Narcis Mircescu aduce în prim-plan concluziile din Raportul de țară 2026 al Comisiei Europene care, dincolo de limbajul tehnic, transmite un mesaj simplu: reformele făcute în ultimul an pot fi pierdute rapid dacă direcția se schimbă.
„Ce spune Comisia Europeană în Raportul de țară 2026 pentru România: toate reformele și sacrificiile făcute în ultimul an ar putea fi în zadar dacă ne întoarcem la dezmățul bugetar din 2024. Criza politică generată de PSD și AUR nu ne ajută să ne recâștigăm credibilitatea.
Atât raportul de țară, cât și recomandările Consiliului, documente care fac parte din instrumentul numit «Semestrul European», subliniază măsurile dificile, dar necesare, pe care guvernul le-a adoptat începând cu a doua jumătate a anului 2025 pentru a corecta traiectoria periculoasă pe care se încadrase România în urma guvernărilor anterioare.
Documentele arată că deficitul public general al României a scăzut de la un nivel critic de 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025. Prognoza de primăvară 2026 a Comisiei estimează o traiectorie de scădere la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% din PIB în 2027.
Toate aceste eforturi și sacrificii pe care le face populația României sunt puse în pericol de haosul guvernamental generat de moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR și de blocarea reformelor în Parlament de către aceeași coaliție.”
Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că România a început corecția unui deficit bugetar care ajunsese la unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Reducerea de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 este un pas important, iar prognozele indică o continuare a ajustării în anii următori.
Problema este însă fragilitatea acestui echilibru.
„Fără o consolidare fiscală viguroasă în continuare, completată de politici prudente în materie de venituri și de reforme structurale eficiente, România rămâne expusă la creșterea ratelor dobânzilor și la schimbări în încrederea investitorilor.”
Mai direct spus, orice pas înapoi ar putea costa scump. Iar Comisia Europeană identifică explicit contextul politic intern ca principal risc.
„Situația fiscală din România rămâne fragilă. Având în vedere situația politică actuală, această evaluare rămâne înconjurată de o incertitudine considerabilă și implică riscuri de implementare pentru ajustarea fiscală care continuă să fie necesară în 2026 și în anii următori.”
Dincolo de avertismente, raportul punctează și vulnerabilitățile cronice ale economiei românești: evaziunea fiscală ridicată, colectarea slabă, tendința de a depăși bugetele, întârzierile în implementarea proiectelor din PNRR și digitalizarea întârziată a ANAF.
Pentru USR, aceste concluzii sunt și un argument politic.
„USR a susținut constant în ultimii ani implementarea reformelor și măsurilor prezentate în aceste rapoarte ale Comisiei Europene. Miniștrii USR au trecut o serie de reforme dintre cele identificate de Comisia Europeană ca fiind absolut necesare pentru România în PNRR: reforma pensiilor speciale, programarea bugetară, reforma companiilor de stat.
USR a continuat să lupte pentru aceste reforme și după moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR și le va susține și în continuare.
România are nevoie de o guvernare responsabilă, onestă și dedicată modernizării, care să nu repete derapajele ce au dus deficitul bugetar la un nivel record în Uniunea Europeană.”
Material realizat de Iulia Bădulescu
Sursă foto: ediția tipărita
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
