Deputata PNL de Argeș Alina Gorghiu atrage atenția asupra necesității identificării timpurii a riscurilor de femicid, subliniind că violența extremă împotriva femeilor este, de cele mai multe ori, precedată de amenințări, agresiuni repetate și comportamente de control. Parlamentarul solicită adoptarea urgentă a unei metodologii prin care autoritățile să poată evalua pericolul și interveni înainte ca violența domestică să se transforme într-o tragedie.
Subiectul a fost discutat în cadrul ședinței Comisiei speciale comune „România fără violență domestică”, pornind de la lucrarea „Metodologia de identificare a riscurilor de femicid”. Documentul propune o abordare structurată a factorilor care pot indica escaladarea violenței și necesitatea intervenției instituțiilor responsabile
„Femicidul poate fi prevenit! Pentru asta, semnele de pericol trebuie recunoscute la timp! Dar cum putem identifica riscul înainte ca violența împotriva unei femei să se transforme într-o tragedie?”, a transmis Alina Gorghiu.
Potrivit deputatei liberale, adoptarea unui asemenea instrument de evaluare este esențială pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 53/2026 privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced.
„Miza este uriașă: femicidul nu este, de cele mai multe ori, un act izolat și imprevizibil. În spatele lui se află acte repetate de violență, amenințări și comportamente de control. Recunoașterea și evaluarea lor pot face diferența dintre o intervenție la timp și o tragedie”, a subliniat parlamentarul.
Printre principalii factori de risc identificați în cadrul discuțiilor se numără amenințările cu moartea, strangularea victimei, hărțuirea și urmărirea acesteia, inclusiv în mediul online, precum și controlul coercitiv, izolarea, intimidarea și manipularea. Alte semnale de alarmă sunt separarea de un partener violent, accesul agresorului la arme și existența unor episoade anterioare de violență, inclusiv atunci când au fost emise ordine de protecție sau depuse plângeri.
Un aspect important evidențiat de Alina Gorghiu privește situațiile în care femeile aflate în pericol nu depun plângeri, le retrag sau refuză anumite măsuri de protecție. Deputata consideră că astfel de împrejurări nu trebuie interpretate de autorități drept dovadă că riscul a dispărut.
„Evaluarea riscului trebuie realizată chiar și atunci când victima nu depune o plângere, o retrage sau nu solicită un ordin de protecție ori monitorizarea electronică. Absența unei plângeri nu înseamnă absența pericolului, iar refuzul unei măsuri de protecție nu trebuie să ducă la ignorarea riscului”, a explicat aceasta.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tiparita
