Cătălin Gherzan, reprezentant al formațiunii RESET ’89, critică politicile economice ale guvernelor care au finanțat majorări de pensii, salarii și alte cheltuieli publice prin împrumuturi. Acesta avertizează că datoria acumulată de stat, la care se adaugă dobânzile, pune presiune asupra bugetului și transferă povara financiară către generațiile viitoare.
Pornind de la avertismentele formulate de fostul președinte Traian Băsescu cu privire la situația economică a României, Cătălin Gherzan susține că majorările de venituri acordate fără surse sustenabile de finanțare au contribuit la acumularea unor obligații financiare pe termen lung.
România a trăit pe datorie. Acum vine nota de plată! Fostul președinte Traian Băsescu atrage atenția asupra unei realități economice pe care guvernanții au preferat ani la rând să o ascundă. Ne-au plăcut creșterile de pensii și salarii, dar acum trebuie să dăm banii înapoi”, afirmă Gherzan.
Acesta atrage atenția că problema nu se limitează la rambursarea sumelor împrumutate, întrucât statul trebuie să suporte și costurile dobânzilor. În opinia sa, utilizarea creditelor pentru finanțarea unor cheltuieli permanente reduce spațiul bugetar disponibil pentru investiții și servicii publice.
România nu trebuie să ramburseze doar banii împrumutați, ci și dobânzile aferente acestora. Fiecare majorare de salarii bugetare, fiecare creștere de pensii și fiecare privilegiu financiar, inclusiv pensiile speciale, acordate fără o sursă sustenabilă de finanțare, au contribuit la împovărarea bugetului național”, susține reprezentantul RESET ’89.
Cătălin Gherzan consideră că una dintre principalele probleme ale politicilor bugetare din ultimii ani a fost asumarea unor cheltuieli pe termen lung fără identificarea resurselor necesare pentru susținerea acestora.
Când statul se împrumută pentru a susține cheltuieli permanente, factura nu dispare după alegeri. Ea se rostogolește de la un an la altul, iar dobânzile consumă bani care ar putea merge către educație, sănătate, infrastructură și dezvoltare economică.”
În acest context, Gherzan critică prezentarea majorărilor finanțate din datorie drept realizări economice, susținând că acestea pot crea obligații financiare pentru anii următori.
O creștere de venit finanțată prin datorie nu este o realizare economică. Este o obligație de plată transferată viitorului”, afirmă acesta.
Reprezentantul RESET ’89 precizează că nu contestă necesitatea asigurării unor venituri decente pentru populație, ci modul în care guvernele au decis să finanțeze creșterile de cheltuieli.
Nu contestăm dreptul românilor la salarii și pensii decente. Contestăm iresponsabilitatea guvernelor care au promis și au cheltuit fără să asigure resursele necesare.”
Potrivit lui Cătălin Gherzan, orice decizie privind majorarea permanentă a cheltuielilor bugetare ar trebui să fie însoțită de identificarea unor surse de finanțare stabile și transparente. Acesta avertizează că dependența de împrumuturi poate afecta perspectivele economice ale României și poate transfera costurile deciziilor politice actuale către generațiile următoare.
Foto: ediția tipărită
