Fostul procuror-șef al DNA Pitești, Călin Nistor, unul dintre oamenii care au ocupat poziții-cheie în Direcția Națională Anticorupție în anii săi de maximă expunere publică, privește cu destul scepticism actualul război politic din jurul Justiției. Pensionat din magistratură în 2020 și devenit avocat, Călin Nistor susține că tema pensiilor magistraților a fost exploatată politic, nu vede dovezile unei „justiții capturate” descrise în documentarul Recorder și spune că adevăratele probleme ale sistemului sunt mult mai puțin spectaculoase: lipsa oamenilor, volumul enorm de dosare și pregătirea profesională.Invitat în ultima ediție a emisiunii „Off the record” moderată de Sorina Matei înainte ca aceasta să preia conducerea Televiziunii Române, fostul magistrat a făcut o radiografie deloc menajantă atât sistemului judiciar, cât și politicienilor care încearcă, în opinia sa, să capitalizeze electoral problemele acestuia.
„Sistemul judiciar este la fel de bun cum este societatea”
Întrebat direct dacă există corupție în magistratură, fostul șef al DNA Pitești a respins ferm ideea unui fenomen generalizat. „Cred că nu e multă corupție în interiorul justiției, pentru că refuz să cred că o persoană ar intra în magistratură de la premisa să fure ceva. Sistemul judiciar e la fel de bun cum e societatea. Nu poate fi cu mult deasupra societății”, spune fostul șef DNA.
Iar dacă mecanismele existente nu funcționează, arată el, mingea ajunge din nou în terenul politicului: Parlamentul și Guvernul au instrumentele necesare pentru a interveni legislativ. „Când vor să adopte o lege, o adoptă în două-trei zile”, a afirmat direct Călin Nistor.
Pensiile magistraților: „O chestiune pur politicianistă”
Mult mai tranșant a devenit fostul procuror atunci când discuția a ajuns la pensiile de serviciu și la confruntarea dintre Guvernul Bolojan și magistrați. „E o chestiune pur politicianistă. Nu înțeleg de ce prima prioritate a guvernului a reprezentat-o pensiile de serviciu ale magistraților”, a afirmat fostul procuror.
Călin Nistor a amintit decizia CCR din 2020 privind supraimpozitarea pensiilor de serviciu susținând că – raportat la ansamblul acestora – economiile realizate prin intervenția asupra pensiilor magistraților nu rezolvă problemele structurale ale bugetului. Argumentul domniei-sale a fost livrat cu o doză serioasă de ironie: „Manipulați cetățenii că – dacă se taie pensiile de serviciu – societatea va merge ca un ceas elvețian și actul legislativ a fost adoptat. S-a întâmplat ceva? Am ajuns la PIB-ul Japoniei? Pensiile celelalte au crescut de zece ori? Nu mai avem inflație? Ce s-a întâmplat? Nimic.”
Pe alt palier al dezbaterii, însă, Călin Nistor a acceptat că vârsta de pensionare a magistraților trebuia majorată. Nu a fost de acord cu diminuarea cuantumului pensiei, cu precizarea că aceasta nu ar trebui să depășească salariul aflat în plată și a întors o parte din responsabilitate tocmai către clasa politică. În 2018, în mandatul lui Tudorel Toader la Ministerul Justiției, legislația ajunsese să prevadă posibilitatea pensionării după numai 20 de ani vechime, prevedere amânată ulterior și abrogată.
„Nu era o invitație, în 2018, totuși, a politicienilor, să scape de anumite categorii de magistrați care îi deranjau? Cred că au vrut să scape de anumiți magistrați și aia e”, a spus Călin Nistor, a cărui concluzie a fost și mai directă: „Clasa politică a manipulat societatea legat de veniturile și pensiile de serviciu ale magistraților”.
Despre documentarul Recorder „Capturat poți fi doar dacă vrei!”
Nici documentarul Recorder „Justiția capturată” nu l-a convins pe fostul șef DNA. Ba mai mult, momentul apariției acestui documentar i-a ridicat semne mari de întrebare. „Momentul mi s-a părut… ciudat. Era în perioada cu pensiile, se terminau mandatele foștilor procurori-șefi. Nu cred în coincidențe…”
Dintre problemele prezentate, Călin Nistor a povestit că a reținut în principal discuția despre delegări, fără a considera însă că aceasta demonstrează existența unui sistem judiciar controlat din exterior. „Fără acordul tău, nu poți fi delegat sau detașat. Capturat poți fi doar dacă vrei. Dacă nu, cadrul normativ îți permite să fii cât se poate de independent.”
În privința Liei Savonea, unul dintre numele aflate în centrul controverselor privind influența exercitată în justiție, Nistor recurge la propria experiență. În 2019, când aceasta conducea CSM, el se afla la vârful DNA. „Nu am discutat niciodată, chiar dacă eram șeful DNA. În acea perioadă, Secția pentru judecători a CSM nu avea atribuții pe activitatea DNA. Nu ne-am cunoscut, nu ne-am auzit”, spune acesta.
Verdictul său asupra documentarului este sec: „N-am înțeles mai nimic din documentarul Recorder”.
Nistor admite că în sistem pot exista disfuncții, însă consideră că magistrații dispun de suficiente instrumente instituționale pentru a le combate: „Nu mi s-au părut lucruri evidente, serioase. Unii n-au avut abilitatea să rezolve lucrurile instituțional și părea că se duc lucrurile în zona personală.”
„Am fost cel mai mare dușman al achitărilor”
Fostul procuror a vorbit, în cadrul aceleași emisiuni, și despre unul dintre subiectele sensibile ale perioadei DNA: dosarele trimise în judecată și încheiate cu achitări. „Am fost cel mai mare dușman al achitărilor. Tot timpul le-am atras atenția procurorilor legat de calitatea actului de urmărire penală, probe, acte”, a rememorat Călin Nistor, respingând, în același timp, imaginea unei DNA dirijată telefonic de la Cotroceni. Spune că nu a avut niciodată o discuție cu Klaus Iohannis și că – în perioada în care a exercitat funcții de conducere – nici Traian Băsescu nu l-a sunat vreodată în legătură cu vreun dosar. „O dată am vorbit cu el, la momentul numirii”, a precizat fostul procuror.
1,7 milioane de dosare și aproximativ 2.300 de procurori
Dincolo de războaiele politice și marile teorii despre Justiție, Călin Nistor indică o problemă mult mai concretă: sistemul este subdimensionat.
Potrivit cifrelor invocate de fostul șef DNA, aproximativ 2.300 de procurori au de gestionat, împreună cu poliția judiciară, circa 1,7 milioane de dosare.
„E deficit la nivel public. La procurori, la 25% și cred că la fel și la judecători. Afectează calitatea actului de justiție”, a afirmat domnia-sa, susținând că încărcătura pe magistrat în România este mult mai mare decât cea întâlnită în alte state europene. Iar calitatea unei anchete nu depinde exclusiv de procuror: „Calitatea actului depinde și de calitatea poliției judiciare”.
În acest context, Călin Nistor a amintit și un episod din 2019, când relația dintre DNA și puterea politică era mult mai tensionată: timp de zece luni, susține el, Ministerul de Interne condus de Carmen Dan nu a detașat niciun ofițer de poliție către DNA.
Astăzi, în schimb, fostul șef al Direcției nu vede un blocaj instituțional comparabil. „Din ce am văzut, lumea politică nu a intrat în mecanismele legale care să împiedice buna funcționare a parchetelor. Au dat buget, resursă umană… Acum, că te atacă, aia e, trebuie să fii obișnuit. Pe mine mă atacau de la prima oră a dimineții și până la 12 noaptea și tot ne vedeam de treabă. Procurorul și judecătorul trebuie să-și vadă de treabă.”
Rămâne însă întrebarea care domină de ceva vreme dezbaterea publică: unde sunt marile dosare de corupție? De data aceasta, Călin Nistor nu a avut o explicație complicată. „Nu știu ce se întâmplă. Toată lumea vrea dosare mari, dar… nu știu de ce nu sunt.”
În opinia domniei-sale, niciun nivel de încredere de 40-45% în justiție nu trebuie interpretat automat ca un dezastru, întrucât sistemul produce inevitabil și o categorie de nemulțumiți: în orice litigiu există o parte care pierde. Iar dacă ar trebui să aleagă problemele cu adevărat urgente ale Justiției, fostul șef DNA nu indică nici conspirații, nici „statul paralel”, nici războaiele politice ale momentului. Lista sa este mult mai prozaică: deficitul de personal, infrastructura și pregătirea profesională pentru anumite categorii de cauze.
Despre procedura de numire a șefilor marilor parchete, Călin Nistor s-a arătat la fel de lipsit de iluzii: în condițiile în care avizul CSM este consultativ, „e clar că e o procedură politică”. Tocmai de aceea, a mai spus fostul șef al anticorupției argeșene, nu este esențial să pretindem că politica lipsește din ecuație, ci ca, la finalul acestei ecuații, să fie numiți „oameni de calitate, profesioniști”.
Foto: ediția tipărită
