Aurul revine puternic în strategiile băncilor centrale, iar repoziționarea rezervelor în contextul tensiunilor geopolitice îi oferă omului de afaceri piteștean Cătălin Gherzan un nou argument pentru tema pe care insistă în ultima perioadă: nevoia ca România să-și regândească prioritățile economice și strategice.
Datele internaționale îi oferă, cel puțin în privința tendinței, suficient material. Băncile centrale au acumulat, în medie, aproximativ 1.000 de tone de aur anual în ultimii patru ani, dublu față de media deceniului precedent. Iar 89% dintre administratorii de rezerve chestionați anul acesta de World Gold Council se așteaptă ca rezervele de aur ale băncilor centrale să continue să crească în următoarele 12 luni. Nu mai este vorba, așadar, despre o mișcare marginală, ci despre o repoziționare vizibilă în perioade de incertitudine geopolitică și economică.
Pentru Cătălin Gherzan, toate acestea reprezintă un semnal pe care România nu ar trebui să-l ignore. „Marile state au început să înțeleagă ceva: într-o lume instabilă, suveranitatea nu se ține în promisiuni, ci în resurse pe care le controlezi. Băncile centrale cumpără masiv aur, iar unele state europene își repoziționează rezervele ținute peste Atlantic. Nu este panică. Este pregătire”, spune omul de afaceri piteștean.
Gherzan vede în aceste mișcări mai ales o schimbare de percepție asupra riscului. „Când încrederea este deplină, aurul stă liniștit. Când aurul începe să se miște, înseamnă că cineva își recalculează riscurile”, consideră acesta.
De aici, omul de afaceri mută discuția spre România și spre vulnerabilitățile economiei autohtone. „Ce face România? Noi încă ne împrumutăm, consumăm, importăm și sperăm că furtuna va ocoli întotdeauna casa noastră. Când alții își pregătesc rezerva pentru criză, noi pregătim următorul împrumut. Ca de obicei, România reacționează după ce este prea târziu”, afirmă Gherzan.
În opinia sa, dezbaterile politice interne consumă prea multă energie într-o perioadă în care statele își repoziționează strategic resursele și încearcă să-și reducă vulnerabilitățile. „Pentru noi, «jocurile politice», acea cacialma fără de sfârșit, ne țin cu ochii în altă parte, acolo unde nu este siguranță și predictibilitate. Trebuie să încetăm să administrăm slăbiciunea și să începem să construim puterea României”, susține omul de afaceri piteștean.
Gherzan leagă și această temă de proiectul „Doctrina RESET”, pe care îl promovează în ultima perioadă și prin care încearcă să contureze o platformă de principii economice și sociale. „RESET nu înseamnă să schimbăm oamenii între ei. Înseamnă să schimbăm direcția. Iar schimbarea trebuie începută ACUM”, conchide Cătălin Gherzan.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
