Codul Deontologic asumat

1. Jurnalistul

1.1 Jurnaliștii sunt persoanele care se ocupă în mod regulat de colectarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale, naţionale, internaţionale sau alte probleme de interes public, cu scopul diseminării publice prin intermediul uneia sau mai mulor instituţii media, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această activitate.

2. Protecția jurnalistului

2.1 Jurnaliștii sunt protejați de tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi care garantează libertatea de exprimare şi liberul acces la informaţii, precum şi la toate sursele de informare.
2.2 Jurnaliștii îşi afirmă dreptul de a fi apărati de către instituţia de presă unde îşi exercită profesia, precum şi de către asociaţia profesională or sindicală care le reprezintă interesele împotriva oricărei presiuni exercitate contra lor, de natură să determine o încălcare a conduitei profesionale prevăzute de Statutul Jurnalistului şi de prezentul Cod Deontologic.
2.3 Jurnaliștii au dreptul de a fi informați, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass media.
2.4 Jurnaliștii au dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
2.5 Jurnaliștii au dreptul la clauza de conştiinţa şi au libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii profesionale sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnaliștilor de a informa publicul cu bună-credinţă.
2.6 Jurnaliștii se pot înscrie în organizaţii profesionale

3. Obligațiile fundamentale ale jurnalistului

3.1 Jurnaliștii sunt datori să semnaleze neglijenţa, injustiţia și abuzul de orice fel.
3.2 Jurnaliștii îşi vor exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei lor conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de Statutul Jurnalistului şi prezentul Cod Deontologic.

4. Interesul public

4.1 Jurnaliștii sunt obligați să servească interesul public. Noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la mai multe premise, enumerate de către Convenţia Organizaţiilor de Media, după cum urmează:
4.2 Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii, este de interes public. Aceasta nu se rezumă numai la aspectele politice, ci include orice altă împrejurare care prezintă interese pentru comunitate.

• Interesul public nu priveşte doar ceea ce autorităţile consideră că este de interes public.
• Modul în care funcţionează şi acţionează guvernul, autorităţile ori instituţiile publice, precum şi orice altă entitate care utilizează bani publici sau care afectează interesul comunităţii este de interes public major.
• Toate acţiunile, omisiunile, gesturile şi cuvintele demnitarilor, politicienilor şi ale tuturor funcţionarilor publici legate de exercitarea funţiei lor sunt de interes public major. Viaţa privată a acestora este de interes public, atunci când are relevanţă pentru exercitarea funcţiei.
• Având în vedere contribuţia autorităţilor la gestionarea puterii şi a serviciilor publice, critica adusă acestora se bucură de un interes public major.
• Atunci când nu există un interes public evident, libertatea de exprimare nu poate fi limitată decât de interesul protejării unui alt drept fundamental.
• Orice informaţii privind încălcarea drepturilor omului – aşa cum sunt acestea definite în documentele internaţionale ratificate de România – sunt de interes public major.

4.3 Interesul public trebuie servit având în vedere o anumită conduită profesională pe care jurnaliștii trebuie să o respecte. Ignorarea acesteia, aduce după sine o imagine proastă şi degradarea profesiei şi organizaţiei.

5. Documentarea informațiilor

Verificarea informațiilor

5.1 Jurnaliștii vor face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnaliștii au motive temeinice să creadă că sunt false, nu vor fi publicate.
5.2 Înainte de orice deziderat profesional, jurnaliștii au obligaţia de a relata în materialele lor adevărul, indiferent de consecinţele ulterioare. În acest sens, profesioniştii pot da publicităţii informaţii de a căror veridicitate sunt siguri, după verificarea din sursele avute la îndemână sau citează sursa exterioară corect, menţionându-i cititorului posibilitatea că ştirea să nu se confirme.

Protecția surselor

5.3 Jurnaliștii trebuie să identifice sursele în permanenţă. Publicul are dreptul la cât mai multă informaţie posibil, bazată pe surse.
5.4 Jurnaliștii trebuie să examineze totdeauna motivaţiile din spatele cererii de anonimat a unei surse.
5.5 Jurnaliștii au obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care acestea solicită acest lucru, dar şi – din propria iniţiativă – în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le poate pune acestora în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.
5.6 Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie al jurnaliștilor.
5.7 Jurnaliștii au obligaţia de a respecta dorinţa interlocutorilor care solicită să discute în condiţii de confidenţialitate (off the record).
5.8 Jurnaliștii vor păstra secretul profesional privind sursele informaţiilor obţinute confidenţial. În faţa Justiţiei, ei potalege dacă păstrează sau nu anonimatul. Confidenţialitatea surselor este protejată în România de legislaţia internaţională la care s-a aderat. De asemenea, jurnaliștii au dreptul de a declina cererea conducerii de a prezenta identitatea surselor sale. Conducerea are dreptul de a verifica probitatea surselor, dar vă respecta decizia jurnaliștilor.

Tehnici speciale de colectare a informmațiilor

5.9 Ca regulă generală, jurnaliștii vor obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.
5.10 Se recomandă ca utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.
5.11 Jurnaliștii trebuie să se folosească de metode oneste pentru procurarea informaţiilor. Documentele suspecte sau provenite din surse puţin credibile trebuie verificate cu ajutorul surselor alternative care pot confirma.
5.12 Jurnaliștii acţionează incognito (cu identitatea profesională mascată) doar dacă două condiţii se îndeplinesc simultan: informaţia serveşte interesului public şi au fost epuizate mijloacele clasice de informare şi documentare.

Prezumția de nevinovăție

5.13 Jurnaliștii sunt datori să respecte prezumţia de nevinovătie, dar şi să prezinte faptele şi acuzaţiile obiectiv. În baza acestui principiu, niciun individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi pronunţat. Excepţie fac situaţiile când fapta a fost comisă în public sau autorul a mărturisit săvârşirea faptei.
5.14 Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnaliștii vor da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.

6. Redactarea și publicarea informațiilor

Reguli de redactare

6.1 Jurnaliștii trebuie să se asigure că titlurile, textele şi imaginile foto nu induc cititorul în eroare. Nu se vor publica, de asemenea, declaraţii scoase din context.
6.2 Jurnaliștii vor cita sursele oficiale şi vor separa cu claritate opiniile şi informaţiile obţinute din surse distincte. Citatele trebuie să fie exacte, iar – în cazul redării parţiale – jurnaliştii au obligaţia de a nu denatura mesajul textului citat.
6.3 Jurnaliștii vor individualiza informaţiile neconfirmate oficial şi cele reprezentând doar poziţia cuiva folosind condiţionalul optativ.
6.4 Jurnaliștii nu plagiază, nu îşi asumă materiale realizate de alţi colegi. Dacă se decide publicarea unor materiale aparţinând altor redacţii, va fi întotdeauna citată sursa. Nu fac obiectul plagiatului documentări complementare sau prezentarea de informaţii noi pe un subiect.
6.5 În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnaliștii vor acţiona cu bună-credinţă. Jurnaliștii nu au dreptul să prezinte opinii drept fapte şi vor face demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.
6.6 Jurnaliștii nu au dreptul de a prezenta opiniile lor sau ale altor persoane drept fapte. Opiniile altor persoane vor fi ilustrate prin citat exact, fără scoterea afirmaţiilor din context sau printr-o parafrazare care menţionează sursa opiniei.
6.7 Jurnaliștii nu vor folosi stereotipuri de rasă, gen, vârstă, religie, etnie, geografie, orientare sexuală, handicap, aspect fizic sau statut social.
6.8 În spiritul corectei informări a opiniei publice, în cazul autorilor de materiale jurnalistice care nu deţîn statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului profesional, social şi/sau politic al acestora.
6.9 Este obligatorie separarea netă a produselor jurnalistice de cele realizate în scop de PR sau în scop publicitar. Publicitatea va fi prezentată astfel încât să nu poată fi confundată cu informaţii factuale, obiective.
6.10 Jurnaliștii se bucură, potrivit legii, de protecţia drepturilor de autor.
6.11 Jurnaliştii vor respecta  toate clauzele de asumare a răspunderii asumate în relaţia cu instituţia media pe care o reprezintă.

Obligații de protecție

6.12 DISCRIMINAREA Jurnaliștii sunt datori să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.
6.13 VIAŢA PRIVATĂ Jurnaliștii sunt datori să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. Dacă o persoană face parte din scena publică, ea îşi asumă o anumită conduită, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, jurnaliștii sunt datori să sancţioneze abaterile. În acest sens, le este permis jurnaliștilor să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată a persoanelor publice, atunci când acestea se abat de la normele morale şi legale.
6.14 VICTIMELE Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi, etc.).
6.15 MINORII Jurnaliștii vor proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii minorilor. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere că minorii să fie identificaţi. De asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnaliștii prezintă situaţii pozitive din viaţa minorilor.
6.17 ASPECTE MORBIDE Jurnaliștii vor evita descrierea de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utilize imagini violente şi alte elemente morbide. De seamenea, jurnaliștii vor evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte evenimente având ca subiect evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.

Rectificarea erorilor

6.18 Jurnaliștii au datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare apărută în materialele lor. .
6.19 Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic vizat, în cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile de la apariţia produsului jurnalistic.

7. Abateri profesionale

Conflicte de interese

7.1 Jurnaliștii vor evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. În acest scop, instituţiile mass media vor asigura un mediu de lucru în care se practică o separare clară a activităţilor.
7.2 Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnaliştii să nu fie membrii ai vreunui partid politic.
7.3 Niciun jurnalist nu are voie să aibă manifestări de suport a unei cauze politice. Participarea la anumite evenimente se va face doar în interes profesional şi cu detaşare.
7.4 Jurnaliștilor le este interzis să fie informatori sau ofiţeri acoperiți ai unui serviciu secret.

Beneficiile inacceptabile

7.5 Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încălcare a normelor etice.
7.6 Jurnaliştii nu vor accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care le sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Jurnaliştii nu vor accepta invitaţii care nu le sunt necesare în activitatea jurnalistică. Se permite acceptarea de materiale promoţionale sau a altor obiecte cu valoare foarte mică. Documentarea şi redactarea produselor jurnalistice nu trebuie să fie influenţate sau împiedicate de cadourile, invitaţiile sau alte avantaje primite. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, se va asigura că materialul redactat nu este influenţat de organizatorii respectivelor deplasări.
7.7 În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţin cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale sau de drept privat (fundaţii, asociaţii, partide), jurnaliştilor le sunt interzise înţelegeri care le-ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa.
7.8 Sunt considerate inacceptabile:

• distorsionarea intenţionată a informaţiei;
• acuzaţii nefondate, insulta  şi calomnia;
• plagiatul;
• acceptarea de foloase sau beneficii în schimbul denaturării actului jurnalistic.

8. Reguli de conduită

8.1 Jurnaliştii trebuie să aibă o conduită personală în concordanţă cu statutul lor profesional.
8.2 Jurnaliştii acceptă că reprezintă o instituţie media şi nu vor face fapte sau nu vor avea comportamente de natură să afecteze imaginea şi credibilitatea acestei instituţii.
8.3 Jurnaliştii îşi vor tratat cititorii la fel şi în public şi în privat, iar aceştia vor beneficia de respect şi deschidere. Una dintre cele mai importante calităţi ale unui jurnalist bun este relaţia de empatie cu publicul său.
8.4 Jurnaliştii care vor fi invitaţi la televiziune, vor obţine acordul conducerii înainte de a participa. În cadrul emisiunii, va menţiona funcţia şi numele instituţiei de presă la care lucrează. Jurnaliştii vor evita se se asocieze cu persoane, emisiuni sau televiziuni cu o imagine negativă.
8.5 Jurnaliştii vor evita să ofere informaţii pe care le deţin concurenţei, pe teren sau prin telefon, dacă acestea interferează cu munca acestuia sau pot ajuta instituţiile media concurente să acopere subiectul mai bine şi mai rapid. Colaborarea cordială la unele evenimente este acceptată.
8.6 Jurnaliştii vor respecta  toate clauzele de confidenţialitate asumate în relaţia cu insituţia media pe care o reprezintă.
8.7 Jurnaliştii nu se vor legitima cu numele instituţiei în timpul liber, dacă interesul profesional nu o cere.
8.8 Jurnaliştii pot acceptă colaborări în regim freelance, dacă acestea nu concurează direct cu interesele redacţiei.
8.9 Colaboratorii externi nu sunt diferenţiaţi de public în raport cu jurnaliştii permanenţi, motiv pentru care aceleaşi normele deontologice şi de comportament se impun şi acestora. Dacă aceştia refuză să se comporte în acest fel sau să redacteze materialele conform politicii redacţiei, viitoarele materiale vor fi refuzate.