Astăzi, creștinii ortodocși care urmează calendarul iulian celebrează Crăciunul pe rit vechi, o sărbătoare plină de tradiții și obiceiuri care marchează Nașterea Domnului. Apoi urmează Revelionul pe rit vechi, care va fi sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie 2025. De asemenea, sărbătoarea de Bobotează este marcată pe 19 ianuarie de către creștinii ortodocși de rit vechi.
Nașterea Domnului se sărbătorește la o distanță de 13 zile față de Crăciunul pe stil nou. Multe regiuni din Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia și alte țări păstrează vie tradiția sărbătorii pe rit vechi, care face referire la calendarul iulian. În acest context, este important să înțelegem originile acestor calendare și cum influențează ele sărbătorile religioase. Astfel, calendarul iulian a fost introdus în 46 î.Hr de către Iulius Cezar, intrând în uz în anul 45 î.Hr. Acesta a fost ales prin aproximarea anului tropic ori an solar (timpul de care Soarele are nevoie pentru a se întoarce în aceeași poziție în ciclul anotimpurilor, văzut de pe Pământ). Calendarul iulian are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani. Noul calendar numit gregorian, în memoria papei Grigore al XIII-lea, și apoi ”stil nou”, a început prin omiterea a zece zile din calendar astfel că ziua următoare, zilei de joi, datei de 4 octombrie 1582 – care este 5 octombrie 1582, în calendarul vechi- a fost astfel cunoscută ca (zi de vineri) 15 octombrie 1582. De atunci, calendarul iulian, rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani și de aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns între cele două calendare. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în anul 1924, asemenea majorității bisericilor.
În tradiția Crăciunului pe rit vechi, mesele sunt pline cu preparate speciale, fiecare având o semnificație profundă. De la cele douăsprezece feluri de mâncare, care onorează apostolii, până la ritualurile de colindat și obiceiurile menite să aducă bunăstare, sărbătoarea este o ocazie de reflecție, comuniune și celebrare a valorilor ancestrale. Astfel, potrivit tradiției, în ajunul Crăciunului pe rit vechi, pe masă se pun 12 feluri de mâncare, câte unul pentru fiecare dintre cei 12 apostoli și nu trebuie să lipsească grâu fiert cu nucă, compot de prune și sarmale de post cu hribi. Începând cu seara de Ajun, credincioșii merg cu colindul, iar apoi fiecare familie se adună pentru a celebra Cina Sfântă. O superstiție a serii de Crăciun este aceea de a pune sub fața de masă bani și fân, deoarece astfel se atrage bunăstarea casei. În dimineața de Ajun se taie crengi de stejar cărora li se dă foc seara și se spune că, astfel, oamenii se spală de păcate, iar flăcările mari simbolizează fericire, bunăstare și noroc și fericire în noul an.
Foto descriptiv. Sursa Foto: Pexels.com
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Peste 1,9 milioane de români își serbează onomastica
