Pe 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători din calendar. Este o zi de post aspru, dar și una în jurul căreia s-au strâns, de-a lungul timpului, numeroase obiceiuri și credințe populare.
Înălțarea Sfintei Cruci 2026. Ce se duce la biserică
În multe zone ale țării, oamenii merg la biserică în această zi cu busuioc, flori și diferite plante, pentru a fi sfințite. După slujbă, acestea sunt duse acasă și păstrate lângă icoane sau într-un loc curat.
Obiceiul este vechi, iar plantele au avut în gospodăriile tradiționale mai multe întrebuințări. Busuiocul sfințit, de exemplu, era pus în anumite locuri din casă sau era folosit în diferite practici populare despre care se credea că aduc protecție și sănătate.
În unele regiuni se obișnuia ca de Înălțarea Sfintei Cruci să fie culese și ultimele plante de leac ale anului.
Sărbătoarea are o rânduială aparte în calendarul ortodox. Pe 14 septembrie se ține post aspru, iar ziua este dedicată rugăciunii și reculegerii.
În tradiția creștină, Înălțarea Sfintei Cruci amintește de aflarea Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos și de înălțarea ei în fața credincioșilor, la Ierusalim, în anul 335.
Ziua Crucii anunță toamna
Pentru lumea satului, 14 septembrie nu înseamnă doar o sărbătoare religioasă. Este și momentul în care vara este considerată încheiată, iar toamna își intră în drepturi.
În cultura populară, această sărbătoare marchează și un moment de trecere, fiind considerată un hotar între vară și toamnă, când natura începe să-și schimbe treptat înfățișarea. Pentru credincioși, însă, semnificația datei depășește sfera datinilor și a credințelor populare. Înălțarea Sfintei Cruci amintește de jertfa Mântuitorului Iisus Hristos, iar Crucea reprezintă simbolul central al credinței, speranței și mântuirii. Astfel, ziua este un prilej de rugăciune și reculegere, în care preocupările cotidiene trec în plan secund”, a spus preotul Marius Oblu, la Digi 24.
În zonele viticole, Ziua Crucii este cunoscută și sub numele de Cârstovul Viilor, perioadă asociată cu începutul culesului. În alte părți, i se spune Ziua Șarpelui, după credința că reptilele încep să se retragă pentru sezonul rece.
Ce nu se face de Ziua Crucii
În tradiția populară, pe 14 septembrie se evită muncile grele și treburile care pot fi lăsate pentru o altă zi. Nu sunt recomandate nici certurile, excesele sau petrecerile zgomotoase. Multe dintre aceste reguli țin însă de datina populară, nu de porunci bisericești.
Și vremea are locul ei în poveștile legate de Ziua Crucii. Se spune că, dacă tună pe 14 septembrie, toamna va fi lungă, iar dacă păsările se adună în număr mare, poate veni bruma.
Foto (descriptiv) Unsplash Rafik Wahba
